era o frumoasa zi de primavara,o primavara in care ninsoarea nu trecuse,eram in clasa a opta,aveam 15 ani,mama ma daduse la scoala de 8 ani,imbracata intr-o haina de blanita roz ,cu pantaloni mov deschis ci cizme cu toc negre pana la genunchi,pe atunci un adevarat trend.ca de obicei mergeam pe aceeasi pasarela,pentru a ajunge in statia de troleu,in ziua aceea avea sa mi-se schimbe viata total.a fost o zi normala la scoala,ca de obicei,una dintre cele mai bune eleve la invatatura ridicasem mana,toata ziua sa raspund,culegand laudele profesorilor si de ce nu,invidiile colegilor.Seara cand am terminat orele,am asteptat,ce de obicei troleul ,mergeam cu el pana la capat de linie,sa nu mai astept singura in statia de pe celalalt trotuar,troleul era mai mult gol,era 6 seara,la capatul liniei,se simtea un miros de motorina inauntru,ramansesem singura in troleu,doar eu si el,atat...il sorbeam din priviri si el pe mine...ca doi lupi flamanzi,gata sa-si devoreze prada,ma privea de jos pana sus,l-am privit profund in ochi...acei ochi pe care niciodata nu ii voi uita.am legat o scurta conversatie,eu am fost prima care a vorbit,el a continuat,il mancam din priviri si nu omiteam sa ii surprind privirea adanca si plina de pasiune.la sfarsitul calatoriei,m-am retras catre usa din fata pentru a cobori,imi parea asa rau ca se termina,calatoria vietii mele,el mi-a facut complimente discrete,ne-am luat larevedere si am coborat,tot drumul spre casa parca a fost un vis,ningea incet,tot parul il aveam acoprit cu fulgi albi de zapada,din momentul acela am stiut ca m-am indragostit de el,eu,care pana atunci nu credeam in dragoste la prima vedere,,,,mi-am dorit atat de mult sa il revad,vorbeam cu prietena si colega mea de banca,sa mergem impreuna sa il cautam,aveam curajul nebunesc de a-i spune cat de mult il plac,am asteptat,ea ma sfatuit sa astept,urma sa revina el in urmatoarele curse,si asa a fost,m-am rugat asa mult si profund sa revina......si Dumnezeu mi-a ascultat rugaciunile de copil..a revenit,intr-o dimineata asteptam troleul,ca de obicei,si a revenit,la fel de frumos si puternic ,elegant si sobru si....mai mare ca mine cu 19 ani!da,o adevarata nebunie,eu eram minora,el un barbat matur cu o iubita acasa de varsta lui,cu o functie respectata....am urcat,aveam asa multe emotii,am crezut ca ma uitat,dar nu a fost asa,mi-a spus sa raman langa el,am mers la cererea lui pana la capat de linie,am facut schimb de numere si de impresii,din nou de complimente care ma coplesau,fetita de ieri acum se simtea femeie,in toata splendoarea cuvantului.a doua zi ne-am intalnit,el ma asteptat tot in statie,de data aceasta cu masina personala,ne-am plimbat prin imprejurimi,apoi ma condus la scoala,sa nu intarzii,cand am coborat din masina lui,am simtit clar ca m-am indragostit de el,curat,asa cum doar un copil poate iubii,a fost una dintre cele mai fericite zile din viata mea,si nu exagerez cand spun asta.ne-am revazut in troleu,atunci cand avea curse pe ruta mea,chiar el solicita la servici,curse mai dese,ca sa ne vedem,apoi ne-am intalnit din nou,ne-am plimbat cu masina lui,eram in weekend,mi-a atins sanii,il inebuneau,eu aveam atat de multe emotii,stiam ca il iubesc si as fi dat orice sa raman cu el cat mai mult.......dar..am omis sa ii spun ceva esential,eram virgina,defapt l-am mintit din teama de a nu ma respinge....a urmat sa ne intalnim din nou,de data asta m-a asteptat pe strada mea,era weekend,o zi de sambata ploioasa,nu am sa uit acea zi niciodata,fiecare detaliu,pana si imbracamintea mea si a lui,totul retin...,ma documentasem pe net,stiam fiecare detaliu,aveam o geaca de blugi lunga,cambrata,o rochie subtire neagra pe gat,scurta,accesorizata elegant,cu tocuri foarte inalte negre,dress si geanta,el era barabtul viselor mele,o geaca de piele neagra,o camasa neagra desfacuta in jurul pieptului,incat i se zareau muschii tonifiati si lantul de aur,pantaloni de stofa,calcati la dunga si pantofi negrii.....barbatul pe care mi-l doream de o viata......nu a iesit chiar ca in acele filme romantice,eu am negat cu vehementa faptul ca as fi virgina,nu parea incantat de acea partida,ma tinut strans la pieptul lui,priveam pe fereastra,se oprise ploaia,razele soarelui strapungeau camera,am simtit ca sunt cea mai iubita si protejata femeie din lume....apoi am discutat despre o mini vacanta intr-o statiune,el voia sa fiu cu el,insa parintii nu m-au lasat,mai exact mama,a fost total impotriva,chiar daca am fi facut nebunia de a ne intoarce in aceeasi zi de la 200 de km....a mers la el,la amentintat,s-au certat iar el de atunci ma evitat,mereu gasea o scuza,apoi mi-a spus,tin minte si acum ca am coborat din troleu ,parca nu se mai sfara acel drum,apoi l-am sunat,mi-a spus ce ii marturisise mama,am ramas plangand,nici macar nu aveam putere sa respir,a venit colega mea si ma imbratisat,am intrat impreuna pe poarta scolii,de atunci au trecut aproape 4 ani.....parca a fost ieri,imi e asa dor de el!nu am reusit sa il compar cu nimeni,pentru mine va ramane unic,nimeni nu va putea sa il inlocuiasca,de nimeni nu m-am mai indragositi,desii am mai cunoscut barbati,l-am revazut de cateva ori,dar nu ne-am mai vorbit prea mult,am incercat sa deschid cate un subiect dar se scuza,era trist,dar inca nu contenea si in acele vorbe putine,sa imi spuna cat sunt de frumoasa!daca i-as fi putut spune cat de mult am plans ,in urma lui,in cate nopti l-am visat si mi-am dorit sa nu ma mai trezesc,in cate zile i-am simtit dorul,in cate nopti am varsat lacrimi in tacere in camera mea,am continuat sa invat pentru ca trebuia,dupa fiecare troleu m-am uitat,uneor l-am mai revazut,alteori nu.Acum un an,era intr-o statie,eu treceam cu mama,imbracata in aceeasi rochie,coincidenta sau nu,cred ca ma recunoscut,eram la maxim 2 metrii de el,nu mi-a venit sa cred ca eram din nou asa aproape de el,am simtit ceva ce in toata viata mea,nu mai simtitsem,mi-sa luat pamantul de sub piciooare,o ameteala puternica,nici nu stium cum am reusit sa traversez strada pe trotuarul celalat,nu am vrut sa trec pe langa el,nu am avut curajul nici macar sa il privesc in ochi,mi era teama ca mama il va recunoaste si ii va spune ceva urat,nu as fi suportat asta,pana atunci avusesem o frumoasa relatie cu un fotbalist local,dar nimic nu se compara cu acea simpla dar curata si plina de dragoste traire pe care o avusesem fata de el,fusese o luna in care mi-sa dat voie sa ma infrupt din adevarata dragiste si sublima fericire!si acum de cate ori trece cate un troleu intorc capul si ma uit dupa el,poate am sansa sa il vad,uneori e in zadar,dar atunci cand il revad,simt ca mi-se insenineaza sufletul....anul trecut l-am revazut chiar dupa 8 martie,luna in care il cunoscusem.....doamne cate coincidente.....a fost cel mai frumos cadou pe care l-am primit pana atunci,nici inelul de aur,nici cerceii pretiosi oferite de celebrul iubit nu aveau puterea sa egaleze darul pe care Dumnezeu mi-l facuse!Am sa il iubesc toata viata mea,fara sa ma opresc nici macar o clipa,ma rog pentru el si ii simt lipsa ,de parca totul a fost ieri,cand scriu aceste ultime randuri,ochii imi lacrimeaza,cu greu ma abtin sa nu plang,nu foarte multor persoane le-am vorbit despre el,doar colegei mele,si catorva prieteni,dar in mare,nici macar nu pot vorbi despre asta,cand ma gandesc la el,cand ii simt dorul in pieptul meu,arzandu-mi inima adanc,simt cum mi-se umplu ochii de lacrimi suvoaie....,,cand inima din mine ,va inceta sa bata,sa sti ca te-am iubit,cum n-am iubit vreodata!``


publicata in 2013-12-30

Love, romance and relationship quotes for your soul

• 'It is impossible to repent of love. The sin of love does not exist.'
  ~ Muriel Spark
• 'Let those love now who never loved before; Let those who always loved, now love the more.'
  ~ Thomas Parnell
• 'Work and love - these are the basics. Without them there is neurosis.'
  ~ Theodor Reik