Dupa atatea neajunsuri si bucurii, venise timpul sã i-se intample si ceva bun Otiliei.
Otilia este o eleva la liceul Ion Minulescu din Slatina in varsta de 15 ani; are un caracter de copil bine instruit, avea numai note bune la scoala, avand deasemenea cei 7 ani de acasa in ciuda faptului ca traia doar cu mama si bunica ei pentru ca in urma cu 3 ani tatãl sau patise un mic accident care dupa 2 luni il terminase de tot. I-a luat ceva copilei sa se obisnuiasca cu absenta unui parinte, incercand cu greu sa treaca peste acest moment.
Terminase clasa a l a , iar in vacanta au primit o veste nu prea buna, cum ca ar trebui sa se mute[...] Timpul trecuse Otilia cu greu se acomoda cu noua ei viat. Intr-o zi Otilia a iesit afara in fata casei cu o prietena care venise in vizita la ea.
Atunci trecu un baiat care se plimba cu bicicleta, se uitase putin la ele parca admirandu-le infatisarea si isi continua drumul. Ziua urmatoare tot la fel, doar ca Otilia isi mai facuse cativa prieteni printre care se numara si Alex (Bun prieten al baiatului ce trecuse cu bicicleta). Otilia se obisnuise cu noua viata, iar baiatul trecea in fiecare zi pe strada unde locuia Otilia, ba chiar cu ajutorul lui Alex a putut sa isi petreaca timpul mai aproape de Otilia. Baiatul incetul cu incetul se atasa de Otilia aceasta ignorandu-l, neacordandu-i atentie prea multa, dupa cateva zile Otilia primea cate o floare in fiecare dimineata. Baiatul o stia asa de bine pe Otila, insa ea abia daca ii stia numele.
Bogdan era un baiat de numai 17 ani, ce statea la cateva strazi distanta de Otilia. Bogdan ii era mereu aproape o ajuta mereu,o sfatuia bine , se purta frumos cu ea, ca si cum ar fi fost sora lui mai mica, dar el pe zi ce trece se indragostea de ea. Dar ceea ce nu stia Bogdan era ca; atunci cand Otilia primea in fiecare dimineata cate o floare se bucura enorm si il simpatiza tot la fel, dar ii era frica sa spuna ce simte.[...]
Insfarsit soseise momentul, Bogdan a avut curaj sa ii ofere in fata o floare, dar nu orice fel de floare era un trandafir rosu ca focul. Otilia il privi in ochii albastri ca marea in care se reflecta trupul ei scaldandu-se in marea ochilor lui. Nu stia ce sa ii spuna, se inrosise in obraji ca macul si parca ii dadeau lacrimile de rusine pentru ca nu stia ce sa ii spuna, fiind deasemenea foarte emotiva si timida. Atunci Bogdan s-a apropiat de ea, i-a ridicat fruntea-n sus, i-a sters lacrimile soptindu-i usor "Tu ai fost si vei fii floare ce a rasarit pentru prima data in sufletul meu!" apoi a sarutat-o.
Iubirea ce i-o purta Bogdan era nemarginita [...]
Trecusera 4 ani de cand ei era impreuna, dar fetei ii fusese depistata o boala grava, mai exact cancer. Otilia a ascuns acest lucru de Bogdan nedornid sa ii spuna, stia ca nu mai avea mult de trait. Era ultima zi care o mai avea, la chemat la spital ca sa il mai vada si sa ii mai auda vocea pentru ultima data. A doua zi Otilia nu msi era printre noi, dar ii lasase un bilet in care scria : " Am ascuns acest lucru fata de tine pentru ca era de ajuns ca unul din noi sa sufere. Te voi veghea de sus dragul meu. Iti multumesc ca mai lasat sa rasar in sufletul tau. Te iubesc!"
Bogdan fusese distrus neputand sa o aduca inapoi, deoarece o iubea atat de mult, promitandu-i inca de pe cand traia ca vor fi impreuna pe vecie.
La o saptamana bunica Otiliei avea nevoie disperata de un transplant asa ca Bogdan nu a mai stat pe ganduri si s-a oferit numai decat. Bogdan se stinsese din viata sufletul sau pornise pe urmele Otiliei pentru a putea sa isi indeplineasca promisiunea de a fi alaturi de ea pe vecie.


publicata in 2015-06-09

Love, romance and relationship quotes for your soul

• 'Let those love now who never loved before; Let those who always loved, now love the more.'
  ~ Thomas Parnell
• 'The first duty of love is to listen.'
  ~ Paul Tillich
• 'Love can be understood only from the inside, as a language can be understood only someone who speaks it, as a world can be understood only someone who lives in it.'
  ~ Robert C Solomon