Bunã, urmeazã sa citești o istorie pentru care a plîns si el si ea. Imi amintesc parca mai ieri 17 septembrie seara (noaptea 23:38)2010.Cineva imi apreciazã pozele in acest moment....domne cine sa fie? (nu fiind populara nici un pic era o premiera).Era el ,un bãiat din școala mea (figura perfecta pentru toate copilele de 12 ani) cu doar un an mai mare ca mine, frumos, inteligent...o doamne e perfect , cred ca imi place.Mesaj, e el.o doamne! mi-a scris (oare il interesez).Din clipa aia timp de un an de zile am vorbit neîncetat. Da! mã îndrãgostisem foarte bine, eram asa indragostita de el încât plângeam când nu era pe net, credeam ca nu mai vrea sa vorbeasca cu mine . Venise timpul sa spun ceea ce simt, cum doamne sa fac eu primu pas, așa ca am inventat diverse jocuri si moduri prin al face sa-mi spunã "pe cine place?" Și "ce sentimente are pentru mine? ".Pânã la urmã reușisem sa aflu ca pentru el nu sunt decit ca o sorã felicitari "Neves" ești official in "friendzone", partea cea mai grea de suportat era ca el era îndrãgostit de cea mai bunã prietena a mea.Aia a fost clipa când am inceput a plânge tare si mult, chiar credeam ca sa prãbușit totul peste mine. Eram un copil de 12 ani, fãrã mamã si fãrã tatã car se indragoatise de baiatul care e îndrãgostit de cea mai bunã prietenã ai iei.La un moment dat ma luat in miini si am reușit sa ma calmez, mam gindit ca daca el va fi fericit voi fi si eu, incercam sa il cuplez cu cea mai bunã prietenã a mea, dar ea nu a vurut.E ok eram un pic fericitã. Âncepusem sa am grija de mine, de stilul meu , de imaginea mea in societate, as zice ca facusem o treabã destul de bunã. La scurt timp devenisem populara cu o lista lunga de bãieți care ar da multe doar sa iasã o data cu mine. Crescusem frumos, pentru un copil fãrã pãrinți si știam sa combin plãcutul cu utilul, sunt si eram mândrã de ceea ce creeasem. Trecuserã un an de cind nu mai vorbiam cu el si 2 de cind il iubeam.Dar intro zi un bãiat mia adus fericire pe fațã mea, cu 3 ani mai micuț ca mine, dar de o frumusețe dumnezeiasca si o maturitate completã, ceea ce simțea pentru mine era sincer si se simțea in aer, eram in sfârșit fericitã.Pentru 4-5 luni uitasem de el aproape de tot(sau cel puțin așa credeam).Defapt el in acest timp începuse sã realizeze din nou existența mea, și incepuse sa-mi scriet tot mai dea, in acel moment îmi dadusem seama ca sentimentele mele pentru el nu au mai disparut nici o data, ci erau acolo in inima puse pentru mai târziu. La un moment dat el ma întrebat dac vreau sa fiu împreunã cu el, îți imaginezi ca am rãspuns in 2 secunde"Da".Chiar si el a accentuat rãspunsul meu rapid. Timp de o lunã eram cea mai fericita fata de pe aceat pãmânt. Dar cosmarul adevãrat a istoriei noastre incepuse abia dupã, pe 25 iunie de ziua mea de naștere, unde erau invitați si el cit și cea mai bunã prietenã a mea, la ziua aia de naștere sau prãbușit sentimentele mele,cind ei doi sãrbãtoreau singuri, cind in casã erau altii 7/8 persoane, defapt au fost chiar si in alta camera pentru a se stropi cu ºampanie doar ei 2.Din ziua aia mi-am ascuns sentimentele, eu nu cred ca au trecut dar am fost prea speriatã sa mai continui, am mai stat cu el inca aproape 3 luni, intre timp organizam intilniri la care fãceau parte si prietena mea doar ca sa ma asigur ca nu fac o greșealã , la inceput imediat dupã ziua mea el se uita la ea ca un obiect valoros eu dupa fiecare zi ma indepartam de el , iar el se indragostea nebunește de mine se vedea , se simțea nu se mai uita la ea nici pe departe cum o facea o data, dar ce pãcat eu eram deja sãtulã de toatã treaba asta si am renunțat, mam despãrțit de el , da a fost decizia mea. Dar el era prea îndrãgostit și timp de 7 luni a continuat sa ma intrebe cel puțin 2 ori pe luna dac nu vreau sa fiu prietena lui din nou, sai mai dau o șansã si dupa 7 luni , in mai 2014 am acceptat, dar nu pe mult timp, trebuia sa ma duc din țarã pentru tot de auna si oricum stiam ca inca il iubesc dar frica pe care inca o am lea astupat pe acestea prea adânc, el a suferit mult, vorbea tot orașul despre cit de mult sufera el, dar despre cit de mult am suferit eu nu a stiut nici cea mai buna prietena a mea.In ultima sãptãmânã , cea mai bunã prietenã a mea îmi reproșeazã cã dacã ma despãrțit de el nu il fac sa sufere doar pe el, dar si ea, era dea dreptul confuzã ea tocmai imi explica ca se indragostise de el, eu mam dus iar peste o luna mam întors sa-mi iau documentele școlare, iar ea imi povestea cu lacrimi pe fațã ca avuse primul sãrut cu baiatul meu (prima mea iubire), nu mam suparat pe ea nici o secundã chiar de loc, am apreeciat foarte mult sinceritatea ei, am ajuns acasã, încuiatã in camera mea, brusc aerul mi se oprea pe faþa mea ploua cu tristețe , probabil ca frica mea nu stie sa-mi ascunda prea bine sentimentele, pentru 2 zi nu am mai iesit ieșit din casã si pentindeam alor mei ca sunt bine, apoi cu fruntea sus am mers mai departe, pina la urma eu am fost aia care a vurut sa termine relaþia.Mam dus inapoi in acea þarã la scurt tim incepusem sa vb cu el ca in primele zile si imi spunea cit de speciala sunt pentru el si ca sunt unica care la facut sa se simtã cu adevarat așa (in acest timp cit eu vorbeam cu el ca doi îndrãgostiți, el avea iubitã), cind am aflat mam supãrat mult si nu am mai vorbit nici el nu mia mai scris (tot ce am de la el e , un pluº si 3 brãțãri si o experiențã de viațã peste care nu pot trece ușor)...Acum e fericit alaturi de ea ...iar eu pling departe de el...dar asta va fi un secret intre noi.True story.

publicata in 2016-01-02

Love, romance and relationship quotes for your soul

• 'True love cannot be found where it truly does not exist,
  Nor can it be hidden where it truly does.'
  ~ Anonymous
• 'Love is the only sane and satisfactory answer to the problem of human existence.'
  ~ Erich Fromm
• 'The love that lasts longest is the love that is never returned.'
  ~ Somerset Maugham