AMERICAN DREAMS : New York City , Fire Island , Niagara Falls
poveste de dragoste scrisa de Alexandru
Citeste si http://dindragoste.unica.ro/povesti-de-dragoste/poveste.php?id=4723
Inca imi amintesc dimineata zilei de Sambata din vara anului 2012 , dimineata in care nu era diferita de altele . Imi amintesc ca acea dimineata am inceput-o acasa , in pat , in mana stanga cana cu cafea ( era cam o apa chioara cu zahar , dar na... tot la cafea se incadreaza ) , in mana dreapta telefonul conectat pe Facebook, iar in fata mea televizorul pornit unde mai trageam cu urechea la stirile de wekeend de pe ProTv . Nu era o noutate pentru mine pentru ca astfel obisnuiam sa imi incep eu diminetile , mai ales diminetile de wekeend . Era o oarecare viata de om modest si tot in acelasi timp era viata unui om burlac . Imi placea viata pe care o traiam si in ciuda faptului ca unii prieteni radeau de mine ca 'in ciuda varstei tot singur sunt " , i-am lasat sa vorbeasca , iar eu cu capul sus am mers mai departe mereu sperand ca "ce este al meu , este pus deoparte".
Ani de-a randul am umblat dupa fete , cu unele am fost pe o perioada lunga sau scurta de timp , dar vazand figurile pe care le aveau in cap si cate criterii imi impuneau de parca eram casatoriti , am zis sa o las mai moale si poate , intr-o zi , apare si fata cu care sa fiu pe aceeasi lungime de unda.
Pe la ora 12:00 din acea zi de Sambata ma gaseam la una dintre terasele de pe strada Republicii savurand un frappe , cu mine fiind cel mai bun amic , burlac si el . Ne-am vorbit la telefon sa ne intalnim in oras sa mai discutam si noi , ca intre baieti.
In jurul orei 14:00 fiecare avea sa plece in drumul sau , iar eu niciun caz acasa pentru ca "dorul de duca " m-a facut sa ma mai plimb un pic prin oras . Singur am plecat la pas prin oras si regret ca am facut asta pentru ca era atat de cald incat simteai ca se lipesc adidasii de asfalt . M-am refugiat repede pe Aleea de sub Tampa unde m-am retras pe una dintre banci si am inceput sa admir trecatorii si privelistea cu centrul Brasovului. Era placut , era racoare , dar m-am plictisit atat de repede incat m-am pus din nou in miscare si din nou la pas prin arsita orasului . Dar caldura nu m-a lasat sa inaintez prea mult, de data asta fiind nevoit sa ma retrag la umbra unui copac din Parcul Nicolae Titulescu ( parcul central ) .
Am luat loc pe una dintre banci si am inceput sa admir imprejurile . Fata de Aleea de sub Tampa in parc nu prea erau oameni . Cam pustiu parc pentru o zi de sambata calduroasa , dar eram fericit ca era liniste si racoare si vrand sa profit de moment am tras adanc aer in piept ,am inchis ochii si am inceput sa ascult freamatul frunzelor si ciripitul pasarilor . Eram pe jumatate adormit cand tonul de apel al unui telefon care suna incontinuu ma trezeste din vis. Deschid ochii si vad venind agale pe alee o tanara fata tragand dupa dupa ea un troler , pe spate un rucsac , in mana dreapta telefonul.
Serios ca prezenta sa m-a fermecat din prima , iar atunci cand am vazut ca ia loc si langa mine pe banca a facut sa raman fara suflare. In acest parc , pe acesta banca aveam sa o cunosc pe fata de peste ocean. De aici viata mea s-a schimbat complet pentru ca nimic n-a mai fost precum inainte .
Cum scriam si in cealalta poveste , dupa vreo 3 ore de stat pe banca timp in care am vorbit despre vrute si nevrute , am plecat la primbare prin orasul Brasov si impreuna ne-am plimbat agale pe strazile centrului vechi ale orasului Brasov . Am mancat inghetata , am baut suc si din nou aveam sa ajung la acea terasa de pe str. Republicii . Terasa la care , cu cateva ore inainte , eu si amicul meu burlac ne spuneam off-ul . Mi-a placut mult sa ne plimbam impreuna pe Aleea de sub Tampa , sa savuram acea pizza de la Blue Viking , sa stam pe banca , unul langa celalalt , singuri , in intuneric , savurand pizza , band suc si privind orasul in lumina noptii... Ma trec fiorii doar amintindu-mi de aceste intamplari si chiar nu pot sa cred ca s-au intamplat mie.
Si mi-a placut momentul in care am fost opriti de catre patrula de politie. Probabil a parut ciudat sa vada doi tineri nebuni cu bagaje dupa ei coborand la miezul noptii de pe Aleea de sub Tampa.
Politistii ne-au cerut sa ne legitimam si bineinteles , ne-am legitimat. La prezentarea buletinului meu nu au spus nimic , au verificat si l-au inapoiat fara sa ma intrebe ceva. Dar atunci cand s-au uitat in pasaportul prietenei amandoi politistii inclusiv jandarmul au devenit foarte zambareti. Nu prea le venea sa creada ca fata este din California si mi-a placut ca la intrebarea "Cine este baiatul ?" ( adica eu ) fata m-a prezentat ca fiind "prietenul ei . " Unul dintre politisti mi-a spus ca sunt norocos ca am parte de astefel de fata si ne-au lasat sa plecam.
Foarte buna apararea "ca sunt prietenul ei". Era culmea sa le spunem politistilor ca ne cunosteam de cateva ore si ne plimbam doar asa , ca am fost de comun acord . Eu unul cred ca ajungeam la sectie sa dau explicatii cu ceea ce vreau de la fata. Ma amuza scriind asta.
A fost superba prima noastra seara impreuna si atat de multe aveam in comun , atat de bine ne intelegeam incat aveam impresia ca ne cunoastem de ani , nu de cateva ore. Iar ca m-a prezentat politistilor ca fiind prietenul ei a facut sa imi trezeasca fel si fel de ganduri si numai la asta m-am gandit in timp ce taxiul ne ducea catre casa bunicilor ei.
Ajunsi la destinatie am coborat odata cu ea din taxi si timp de cateva minute am ascultat taxiul cum se indeparta si greierii cum cantau in iarba de peste drum. Eram doar noi doi in pustiu ascultand linistea noptii si in sinea mea ma tot intrebam ca "oare ce urmeaza?" . Imi placea fata , dar "cum aveam sa-i spun asta?". Nici macar nu ne cunosteam , iar daca treceam direct la subiect ma gandeam sa nu isi schimbe impresia despre mine . Vazand ca nu spune nimic am zis sa sparg eu tacerea spunandu-i ca "probabil este ultima data cand ne vedem".
Dar ea , aratand catre taxiul care se indeparta , m-a intrebat ca "de ce spun asta".
A adus in subiect cum ca nu as avea unde sa stau pana dimineata , iar daca sunt de acord pot merge sa dorm la ea pentru ca are loc si pentru mine .
Replica asta m-a lasat fara cuvinte si cateva secunde m-am gandit daca e bine ce fac . "Deja ma invita la ea acasa , eu Romania , ea SUA..." Dar ce puii mei aveam de pierdut daca mergeam acasa la ea ? In primul rand eram burlac si nu aveam nimic pe constiinta daca mergeam la ea. Doi la mana , am acceptat sa merg cu ea gandindu-ma ca tot ce se va intampla intre noi va ramane o banala aventura.
"O banala aventura" , cu gandul acesta am acceptat sa merg cu ea gandindu-ma ca intr-o zi va trebui sa plece , iar eu voi uita. Ei bine , nu a fost deloc asa.
Dupa acea noapte am inceput sa ne petrecem tot mai mult timp impreuna. Oriunde mergeam eram impreuna , iar casa bunicilor ei imi devenise mie casa pentru ca de atatea ori am fost acolo incat si uitasem cum arata la mine acasa.
Atat de mult ne-am plimbat prin Brasov si imprejurimi incat , intr-o zi , ea a fost cea a adus in subiect sa facem turul Romaniei.
-Si cum o sa facem asta ? Intreb eu.
- Cu masina ! imi raspunde ea zambind.
Eu abia daca facusem turul Brasovului cu autobuzele de la Regia Autonoma , iar ea imi propunea sa facem turul Romaniei.
- Si de unde bani pentru asta ? Insist eu.
- Nicio problema ! Ii cer eu bani lui tati ! Imi raspunde ea zambind.
"Ii ceri tu bani lui tati" si incepusem sa ma intreb ca oare ce fiica de mafiot mai este si fata asta ?!
Am intrebat-o frumos despre parintii ei si mi-a raspuns tot la fel de frumos. Nu este fiica de mafiot , dar nici saraci nu sunt parintii ei. Mi-a spus mai multe , dar vreau sa inchei aici acest subiect.
La nu mult timp dupa aceasta discutie am inceput sa facem planul pentru turul Romaniei , iar atunci cand am crezut ca toate sunt in regula am inceput sa cautam masina potrivita aventurii noastre. Ne-am orientat numai catre masini 4x4 , singurele care asigurau confort + siguranta in turul nostru pe care il aveam planificat in Romania.
Am optat pentru un Touareg , singura care ne-a placut cel mai mult. La drum am pornit dimineata , iar locurile si orasele pe care le-am vizitat sunt acestea ( in ordine ) :
- Sercaia
- Mandra
- Fagaras
- Sambata de Jos
- Arpasu de Jos
- Balea Lac
- Lacul Vidraru
- Curtea de Arges
- Manastirea Curtea de Arges
- Fantana lui Manole
- Bascov
- Rm. Valcea
- Parcul National Cozia
- Obarsia Lotrului
- Petrosani
- Baile Herculane
- Portile de Fier
- Dr. Turnu Severin
- Turnu Magurele
- Alexandria
- Bucuresti
- Urziceni
- Slobozia
- Constanta
- 2 mai
- VAMA VEVHE
- Constanta
- Medgidia
- Cernavoda
- Mogosoaia
- Ploiesti
- Buzau ( mi-a placut Parcul Crang )
- Rm . Sarat
- Lacul Balta Alba
- Braila
- Galati
- Barlad
- Vaslui
- Roman
- Piatra Neamt
- Bicaz
- Bicaz Chei
- Gheorgheni
- Toplita
- Reghin
- Tg. Mures
- Turda
- Cluj Napoca
- Turda
- Aiud
- Teius
- Alba Iulia
- Sebes
- Sebesel
- Ranca
- Tg. Jiu
- Filiasi
- Craiova
- Pitesti
- Campulung Muscel
- Rucar
- Bran
- Brasov .
Nu mai are rost sa descriu ceea ce am vazut , ce mi-a placut SAMD. Noi mai mult am privit din masina si in afara de pensiuni si hoteluri in prea putine locuri am oprit.
Avem o tara frumoasa si mi-au placut locurile pe care le-am vizitat . Dar pacat ca nu prea stim sa ne apreciem locurile deoarece pe tot turul Romaniei am vazut cateva chestii care nu prea mi-au placut. Dar nu mai vreau sa intru acum in detalii. Cu alta ocazie.
La cateva zile dupa ce am finalizat Turul Romaniei avea sa expire si viza fetei tot in acelasi timp fiind nevoita sa plece acasa , in Statele Unite. Aceasta informatie nu prea mi-a placut pentru ca de ceea ce am vrut sa ma feresc nu am scapat . Pe parcursul celor doua luni de zile atat de bine m-am simtit in prezenta ei incat fata mi-a intrat la suflet si imi doream sa mai ramana cu mine , in Romania. Nici pe drumul pana la aeroport , nici la intrare in aeroport nu am avut curajul sa-i spun ceea ce simt. "Daca ma considera deplasat?" La asta ma gandeam. Pe atunci nu stiam daca si ea simte si acelasi lucru pentru mine.
Fata mea a plecat si odata cu asta luand cu ea jumatate din inima mea pentru ca am suferit foarte mult dupa plecarea sa. Legatura cu ea am pastrat prin telefon si posta electronica , ne vedeam si la webcam , ne intelegeam perfect. Dar... Tot nu eram multumit ca nu era langa mine . Dupa plecarea ei am incercat sa uit ce s-a intamplat intre mine si fata de peste ocean , am si incercat cate o relatie cu cateva fete ... Dar oricum faceam tot nu mergea. Eu tot cu gandul la fata din SUA eram.
Am suferit aproape 6 luni timp in care am continuat sa pastrez legatura cu fata de peste ocean si niciodata nu am avut curajul sa ii spun ADEVARUL.
Pana intr-o noapte cand , de dor , m-a facut sa ii scriu pe email ceea ce simt. S-a terminat cu un apel telefonic din partea ei , iar de aici avea sa inceapa partea cea mai grea din "relatia noastra" pentru ca m-a chemat la ea , in America.
Parintii ei sunt cei care m-au sustinut financiar ca sa pot pleca in America ,mi-au trimis bani pentru bilet de avion si vize. Tot ei au garantat pentru mine la Ambasada , iar eu am facut doar formalitatile pentru obtinerea vizei.
Am ajuns si la Ambasada dupa o luna dupa ce am solicitat viza. Enervant "interviu" , dar l-am trecut cu bine . Dupa cum spuneam in cealalta poveste , nu acceptau daca nu garanta de peste ocean pentru mine. Multe criterii , dar...na .
Dimineata in care a trebuit sa plec a fost cea mai grea dimineata pentru ca frica de avion era sa ma faca sa renunt , dar gandul ca peste ocean ma asteapta fata care ma iubeste a facut sa depasesc frica . La fata de peste ocean m-am gandit tot drumul pana la aeroport , la ea m-am gandit in timp ce paseam in aeroport , la ea m-am gandit in timp ce asteptam avionul pentru Londra si tot la ea m-am gandit in momentul in care m-am imbarcat , iar insotitoarea de bord m-a dus la locul meu.
Primul meu zbor cu avionul a fost o experienta de neuitat . Atunci cand am pasit in avion imi tremurau genunchii si eram atat de incordat incat abia paseam. Probabil insotitoarea de bord a vazut asta pentru ca , la cateva minute dupa ce m-a dus la locul meu , mi-a fost adusa o pastila care a facut sa ma simt atat de bine incat si uitasem ca sunt intr-un avion.
Atunci cand avionul s-a pus in miscare aveam impresia ca sunt in burta unei pasari uriase care imediat isi ia zborul. Ajuns la 10.000 de metri altitudine avionul parca sta pe loc si pe tot parcursul zborului am fost foarte relaxat . Doar muzica electro la casti si , din cand in cand , privit pe geam.
Ajuns pe aeroportul Heathrow din Londra am fost intampinat de foarte multa aglomeratie , iar atunci cand am coborat una dintre domnisoarele insotitoare de bord mi-a spus "pe engleza" ca doar eu si un cuplu de tineri suntem asteptati pentru imbarcarea in avionul pentru New York , in acelasi timp aratandu-mi cuplul de tineri despre care vorbea si care erau cu mult in fata mea. Am plecat in fuga dupa ei gandindu-ma ca asa ajung si eu la avion. Serios ca a fost pentru prima data in viata cand am vazut un aeroport atat de full . Era plin de oameni , nu stiai pe unde sa mergi , inca un pic si te calcai in picioare , iar cuplul de tineri erau atat grabiti incat am tinut greu pasul cu ei. Deja obosisem si mereu ma intrebam " cati km are aeroportul" si " oare cat mai avem pana la terminal" .
In avionul pentru New York am facut un "wow" in gand atunci cand urcat si am fost dus la locul meu . Foarte mult lux . Mai luxos fata de ceea ce am gasit la First Class in cursa de la Bucuresti.
Prietena a fost cea care a zis sa imi iau bilet la First Class daca vreau sa am parte de confort pe o distanta atat de mare. Zicea ca Low Cost este mai mult pentru distante scurte , iar odata a zburat la Low Cost din Europa in San Francisco si acasa a ajuns intepenita .
Avionul a decolat imediat ce eu si cuplul de tineri ne-am imbarcat in avion . Nu imi venea sa cred ca aflu la bordul unui avion care zbura catre SUA , iar gandul la fata de peste ocean facea sa imi sara inima din piept de emotii.
BUN VENIT LA NEW YORK !
Era jurul orei 14:00 ( ora locala New York ) cand a aterizat avionul pe aeroportul J.F.K. din New York , asta dupa un zbor de aproape 9 ore care mi-a placut foarte mult. Mi-am petrecut timpul uitandu-ma la filme , ascultand muzica , dormind , umbland prin avion de colo-colo si enevandu-ma la culme cu doua hartii care trebuiau complectate pentru oficialii de pe aeroportul din New York.
Dupa ce am pasit in aeroport nu imi venea sa cred ca eram pe pamant american. Eram foarte entuziasmat , iar gandul ca urma sa ma intalnesc cu fata pentru care am zburat cu avionul peste ocean facea sa imi sara din nou inima din piept. Dar mai era un pas pana acolo : agentii care aveau sa imi valideze intrarea pe teritoriul Statelor Unite , VAMA apoi bagajul. Habar nu aveam unde se aflau toate acestea si am mers si eu pe unde mergea toata lumea pana am intalnit mai multe randuri de oameni. M-am asezat si eu la "NON-CITIZEN" si timp de 2 ore le-am tot asteptat in rand inaintand cu viteza melcului turbat . Era foarte multa lume si nu numai la intrare in SUA. Tot aeroportul era aglomerat si securitate sporita .
Aveam sa ajung si eu in fata agentului caruia i-am prezentat pasaportul cu una dintre foile pe care le-am complectat in avion . Sa uita in pasaport , pe foaie , se uita la mine , se uita din nou la pasaport si din nou la mine. A repetat asta de vreo patru ori. La intrebarea cu 'motivul vizitei mele in US " i-am raspuns cu "turist" . ( bineinteles , in engleza. Bine , engleaza o numeam eu ) "Unde voi locui pe timpul sederii?" I-am spus ca "la hotel". Emotiile m-au facut sa gresesc din nou cuvintele spuse in limba engleza si nu odata s-a intamplat sa ma ajute cu limba engleza un turist chinez care astepta in rand , dupa mine. O experienta de neuitat si ma asteptam ca agentul sa ma intoarca din drum ( si putea sa o faca daca vroia ).
Dar m-a lasat in pace ,am intrat in Statele Unite si a urmat asteptatul la alt rand : VAMA ! Aici mergea mai repede si nu am asteptat mai mult de 30 de minute . Intr-un tarziu ajung si eu la agent , un barbat de culoare , inalt ca bradul , solid si incruntat la mine. Nu prea mi-a placut figura lui , dar din fericire am trecut cu bine. Dupa ce mi-am luat bagajul m-am indreptat catre iesire si nu prea imi venea sa cred ca dincolo de usi se afla New York City - orasul care nu doarme niciodata.
Inevitabilul avea sa intample cand am dat ochii cu orasul New York. Mai exact era Queens si timp de cateva minute am privit oamenii , masinile , cladirile luminate de soarele care era aproape de apus , cerul , avioanele care decolau , aterizau... Eram fericit ca am reusit sa ajung pana in America de Nord.
Dimineata urmatoarei zile am inceput-o intr-un ditamai patul. Era atat de mare incat nu prea ii gaseai capatul. Langa mine " ea " , iar dupa ce am servit un mic dejun care ne-a fost adus direct in camera , am plecat la plimbare prin oras. La cum arata "camera" de la hotel si cat de spatioasa era , m-a facut sa o includ la un "apartament" nu "camera".
Prin US cam totul este mare . De la camera de la hotel , autobuze, avioane pana la portiile cu mancare.
Dupa reintalnirea in fata aeroportului cu cea pentru care am traversat mapamondul si dupa o imbratisare de cateva minute , am plecat impreuna cu un taxi catre Manhattan. Ne-am cazat la New York Hilton Midtown , un hotel de lux fiind in apropiere de Central Park , Times Square , Rockeffeler Center si multe alte atractii ale Manhattan-ului.
Dar si cu atatea locuri in apropriere cu care puteam incepe turul orasului prietena a zis ca vrea sa imi faca o surpriza si vrea sa mergem pana "intr-un loc" .
Am plecat impreuna de la hotel , pe jos , continuand pe W53 rd. St. pana la intersectia cu 7th Ave. Aici am coborat la statia de metrou de unde am luat , bineinteles , metroul. Am mers cateva statii dupa care am coborat si urcat in altul si din nou altul si altul incat deja ametisem . Nu stiu ce curse de metrou am schimbat , nu stiu cum am mers pentru ca fata mea era cu harta . Harta care mai mult ne-a ratacit pentru ca mai bine de o ora ne-am plimbat prin subteran. Totusi mai util metroul decat taxiul care cel mai probabil ramanea blocat in trafic.
La statia Bowling Green ( tin minte ca asa scria , nu am uitat asta ) am spus finish aventurii noastre din subteran. Am iesit de la statia de metrou si am inceput sa privesc de jur imprejur uitamdu-ma ca la urs. Nu stiam unde ne aflam si incotro mergem. Stiam ca undeva in New York... Dar unde ? Iar ochii imi lacrimau pentru ca mai bine de o ora in subteran si in contact cu lumina zilei...Imaginati-va si voi.
Dupa ce am iesit de la metrou am vazut si parcul care , zicea prietena , da statiei de metrou aceasta denumire : Bowling Green .
Mi-am intrebat prietena unde ne aflam si incotro mergem , iar cu aceasta ocazie am aflat ca ne gaseam la intersectia strazilor Broadway cu Battery Pl. si mergem catre Battery Park.
Am continuat pe Battery Pl. , o strada dens circulata atat de masini cat si de oameni., iar pe marginea trotuarului am vazut comercianti care vindeau sandvis, suc,apa...
Traversand Battery Park si ajungand pe malul Raului Hudson am putut admira Statuia Libertatii care se inalta mandra in mijlocul Raului Hudson. O priveliste deoebita , iar acel repeer turistic din care am privit a fost al naibii de aglomerat.
Fata mea mi-a spus ca odata ajuns in America nu puteam incepe Turul Americii fara a vedea mai intai Statuia Libertatii si a vizita Insula Ellis.
In timp ce admiram Statuia Libertatii , Insula Ellis si imprejurimile ( New Jersey ) , fata mea a inceput sa imi povesteasca despre istoria Insulei Ellis. Mi-a povestit ca incepand cu anul 1892 Insula Ellis a fost poarta de acces pentru mai bine de 12 milioane de imigranti. Activitatea a fost incetata in anul 1954 , iar in prezent 40% dintre americanii care traiesc pe teritorul SUA sunt descendenti care au trecut prin Insula Ellis .
Mi-a mai spus ca , daca vreau , putem sa le vedem de mai aproape pentru avem rezervate bilete pentru asta.
Uite cum am ajuns pe un vaporas care ne-a traversat Raul Hudson si care ne-a dus la Statuia Libertatii. Vazand aglomeratia ne-am multumit cu privitul direct de pe vaporas. Bineinteles , poti sa cobori ca sa o admiri mai bine sau ca sa te plimbi pe langa ea. Poti urca si in ea , dupa cate am inteles are si muzeu. Dar credeti-ma ca nu este asa cum ati vazut in filme. Mica statuie. In filme au exagerat .
Pe Insula Ellis am facut un tur de insula impreuna cu un ghid. Bineinteles ca nu eram doar eu si prietena. Era un grup din mai multe persoane. Ghidul ne-a tot plimbat colo-colo , tot explica... Ce ? Habar nu am ! Nu intelegeam chiar tot. Dar m-am multumit doar cu privitul. Nu prea mi-a placut pe Insula Ellis . De aceea imi doream sa revenim in Manhattan.
Lasand in urma Statuia Libertatii , Insula Ellis si Battery Park am continuat pe Boardway unde am admirat trecatorii , cladirile inalte , teatrele , magazinele si cafenelele. Nu-stiu-cum am aterizat pe Wall St., celebra strada unde se invart banii din intreaga lume. Districtul Financiar din Lower Manhattan. Mi-a placut sa ma plimb pe langa cladirile celor mai puternice banci din lume. Mi-a placut sa admir cladirile inalte si trecatorii.
Am revenit pe Broadway unde am luat un pranz rapid la un fast food , apoi continunand pe Boardway respectiv Vesey St. am ajuns si la "ZONA ZERO" a New York-ului : 9/11 Memorial .
Frumos amenajat locul cu numele celor care au pierit in tragedie . Foarte frumos. Mi-a placut , dar nu pot spune ca m-a socat. Mi-a placut felul in care americanii ii apreciaza pe cei morti. In fiecare an sunt comemorati . In Romania daca se intampla o astfel de tragedie (Doamne , bat in lemn ) ii comemoreaza cineva ? Da , rudele. Hai ca deja am deviat de la subiect.
Revenind din nou in subteran in nebunia de la metrou aveam sa ajungem si pe Times Square unde ne-am plimbat prin multimea de oameni si am admirat reclamele luminoase , apoi continuand pe 7th Ave. respectiv 6th Ave aveam sa ajungem si la Rockefeller Plaza unde am servit cina la unul dintre restaurante.
Mancati bine si cu chef si de plimbare am pornit incet in noapte la pas prin Rockefeller Center admirand toata splendoarea in lumina noptii. Magazine , cafenele , restaurante si multa culoare .
Ne finalizam turul primei noastre zile in New York cu o trecere prin fata catedralei Sf. Patrick , apoi revenim in "camera" noastra de la hotel admirand de la geam marele oras metropolitan in lumina noptii. A fost o noapte cu adevarat romantica si greu de uitat.
Uite cum ne-am petrecut prima noastra zi in New York dupa 6 luni in care ne-am iubit pur si simplu in secret fara ca niciunul dintre noi sa spuna ce simte. Prima noastra zi in New York a fost o zi plina de aventura . Si altele ce vor urma...
A doua zi a fost dedicata cartierului Bronx . Aici am vizitat gradina botanica , Bronx Zoo si o trecere pe langa stadionul Yankee. Seara o scurta plimbare pe malul lui East River , in Port Morris.
Ziua a treia dedicata mai mult lui Central Park . Am savurat inghetata in timp ce admiram trecatorii si biciclistii care aveau pista lor , oameni care cantau la vioara , jazz ... Ne-am relaxat pe iarba , la soare si am trecut pe langa celebrul patinoar vazut in filmul "Singur Acasa 2 " . A fost placut sa ma plimb prin locuri vazute numai prin filme . Dar acum eram acolo - live. Seara o scurta plimbare prin Harlem.
A patra zi a fost dedicata muzeelor din Manhattanm . Am vizitat Metropolitan Museum of Art , American Museum of Natural History si in Pier 86 o colectie de nave si aeronave. Apoi continuand pe 45th St. respectiv 11th St. / 42nd St / Broadway , la intersectia strazilor W34 St cu 5th Ave am intalnit Empire State Building , cel mai inalt zgarie-nori din New York dupa atentatele de la 11 Septembrie.
Urcarea in varful lui Empire State Building a fost si ea o aventura . Asteptatul la coade pentru bilete si urcarea cu liftul care urca cu viteza cate 10-15 etaje in cateva secunde incat simteam capul cum ajunge la picioare. Am urcat pana la etajul 86 , apoi pana abservatorul 102 am urcat pe scari. Dar a meritat pentru de acolo , din varful lui Empire State Building , simti ca ai New York-ul in palma. Parcuri , bulevarde , cladiri vazute in miniatura. Patru ore le-am petrecut aici admirand pesisajul , admirand New York la apus si , bineinteles , New York-ul in lumina noptii.
A cincea zi la NYC a fost dedicata in totalitate lui 5th Ave , strada pe care ne-am plimbat dintr-un capat in celalalt incercand sa descoperim ce se ascunde aici.
Bine , am descoperit ca 5th Ave este un "window Shopping" , dar iti trebuie bani gramada daca vrei sa iti faci cumparaturile aici. O multime de magazine de top , restaurante de lux , cafenele si culoare ( mai ales seara ) . Dar si foarte aglomerat atat traficul cat si pietonal.
Mi-am tot delectat ochii prin vitrinele la cateva magazine cunoscute , iar la insistentele prietenei am si intrat in cateva . Dar credeti-ma ca in Romania trebuia sa muncesti doi ani ca sa faci odata cumparaturile de pe 5th Ave.
A cincea zi la New York a fost ziua pentru shopping a prietenei mele si pana seara ne-am tot plimbat dintr-un magazin in altul . Si-a luat tot felul de coliere , genti , cercei , bratari care mai de care. Nu i-am spus nimic . Doar erau banii lor , iar eu niciodata nu am pretins sa fiu tinut in lux. Prietena mi-a spus ca daca vad ceva care imi placea sa ii spun pentru ca imi cumpara indiferent de pret. Dar m-am multumit doar sa o insotesc si sa privesc . N-am vrut sa exagerez pentru ca parintii ei m-au luat in America pe banii lor , imi asigurau cazare , tot confortul . Deja era prea mult pentru mine si am decis sa nu exagerez. Iar daca aveam nevoie de costum puteam inchiria unul , nu sa dau mii de dolari pe un costum pe 5th Ave. M-am crucit atunci cand am vazut cat costa si ma intrebam daca chiar era pe bune .
Adevarul ca din viata modesta din Romania am aterizat direct in puf. Culmea ca si in America . Mi-a trebuit timp sa ma obisnuiesc cu viata asta . Eu am acceptat sa merg in America pentru fata , nu pentru banii lor. Ei m-au luat in SUA , n-am tras de maneca nimanui. Ca s-a intamplat ca pe langa fata sa ma bucur si eu a fost pentru ca parintii ei ii asigurau tot confortul . Fiind in preajma fetei m-am bucurat si eu , cat de cat. Dar nu vreau sa se creada ca am si incercat sa profit pe seama lor. Nu prea m-a incantat atunci cand tatal ei mi-a spus ca imi trimite bani pentru biletul de avion si vize . Dar o iubeam pe fata lor si cum nu ma tinea portofelul sa imi suport singur tranportul Romania - SUA si retur , vize , tranport la Bucuresti pentru interviu , transfer aeroport si "altele" , am acceptat banii lor . Dar credeti-ma ca orice suma mi-a trimis niciodata nu mi-a reprosat "Vezi ca ti-am dat ! " In ciuda situatiei mele financiare nu atat de solide precum a lor , niciodata nu am fost jignit sau umilit. M-au acceptat asa cum eram si atat fata cat si parintii ei nu s-au uitat la conturile din banci. S-au uitat la ceea ce am in suflet si au apreciat caracterul si felul meu de a fi. Vreau sa stiti asta.
A sasea zi toata ziua numai la hotel. Vroiam sa plecam in oras , dar vremea urata ne-au tinut inchisi in hotel. A fost furtuna si toata ziua a plouat. Dar si asa ne-am petrecut timpul in camera uitandu-ne la filme sau prin sala de fitness unde am mers la insistentele prietenei. M-a pus naiba sa folosesc banda de alergat si timp de o saptamana am avut febra musculara.
In a saptea zi ne gaseam prin Brooklyn si nu la plimbare . Dupa cum spuneam in povestea anterioara , masina prietenei mele a ajuns intr-un service din New York si cum nu putea sa fie reparata repede din cauza numarului mare de solicitari si cum nici inchirierea alte masini nu a fost posibila , in a saptea zi am vizitat o veche prietena de-a fetei , crescuta si ea la randul ei in California , dar a plecat cu studiile la New York intre timp stabilindu-se aici. Era o fata de culoare , prietenoasa , primitoare si nu imaginez de ce a ales sa locuiasca intr-un cartier precum Brooklyn. Spun asta pentru ca sesizam ca noi eram mult prea albi pentru acel cartier imediat ce am coborat din metrou. Brooklyn este exact asa cum este vazut in filme. Bine , in trecerea noastra prin Brooklyn am vazut partile pozitive chiar daca mai erau grupuri de negri care se uitau dupa noi precum la urs. Infricosator cartier si imi doream sa plecam cat mai repede. Nu stiu cum traiesc oamenii acolo , dar eu m-am temut pentru siguranta noastra vazand atatea capete intoarse dupa noi. Nu sunt rasist , dar nici nu imi doream sa se lege cineva de noi. Brooklyn zici ca este Ferentari , iar daca ajungi la New York rezerva-te pana la capatul lui Brooklyn Bridge.
In Manhattan am revenit la bordul unei masini modeste , de familie . Era masina fetei la care am mers si acesta a fost si motivul pentru care am facut aceasta vizita neasteptata. Nu era cine stie ce masina , dar macar ne ajuta sa ne deplasam pentru ca ne saturasem de metrouri.
In a opta zi , dupa mai bine de trei ore de mers cu masina pe strazi si stradute , autostrazi cu taxa , autostrazi subterane si poduri , am ajuns pe malul Oceanului Atlantic , la Fire Island. Aici am ramas toata ziua unde ne-am relaxat , admirat oceanul , iar seara apusul.
Cu Amtrak la Albany , Rochester , Buffalo , Niagara Falls .
Surprizele parca se tinau scai de mine deoarece in a noua zi ne gaseam in Penn Station din Manhattan , gara unde am mers "chipurile" sa vizitam.
Dar am ramas mut atunci cand mi-a spus ca urmeaza sa plecam cu trenul.
-Unde ? intreb eu .
-Niagara Falls ! Imi spune ea , intre timp adaugand ca avem rezervate si bilele pentru asta.
Cu trenul prin America ... Ce fericit m-am urcat in tren . Parca eram un copil rasfatat , dar ma bucuram ca aveam ocazia sa vad atatea locuri si sa fac atatea lucruri.
Noua ore a facut trenul , dar nu prea ai ce sa vezi din el . Ma plictisisem , nu prea aveam ce sa fac si deja intepenisem in scaun.
Bine , am vrut sa admiram si sa simtim pe pielea noastra cata apa curge la Niagara. Am vrut sa ne "botezam" in Niagara si dupa ce ne-am plimbat prin Niagara Falls State Park , un parc in jurul raului Niagara de unde se poate admira Niagara din mai multe repeere , am urcat pe un vaporas maxim 100 de persoane care ne-a dus foarte aproape de Cascada Niagara , cat si de cea canadiana. Am admirat Cascada Niagara in toata splendoarea ei , cu vapori de apa care stropeau in toate directiile , mult zgomot incat nu te intelegeai ,frig si eram uzi pana la piele cu tot cu pelerina care ne-a fost data dupa ce ne-am cumparat bilete.
Prima mea vizita in America a fost o adevarata aventura. Mi-a placut pe unde m-a plimbat prietena mea.
In urmatoarea postare voi scrie despre aventura noastra in San Francisco , Los Angeles si...multe altele.
Pe data viitoare !
publicata in
2016-01-29
Love, romance and relationship quotes for your soul
- 'What lies behind us, and what lies before us are tiny matters compared to what lies within us.'
~ Ralph Waldo Emerson - 'To love and be loved is to feel the sun from both sides.'
~ David Viscott - 'Work and love - these are the basics. Without them there is neurosis.'
~ Theodor Reik