pentru fata cea dorita:X

poezie de dragoste de laurentiu

Fãrã tine, sunt o primãvarã fãrã verdeaþã, sunt un fluture fãrã aripi, sunt o floare ce ºi-a pierdut parfumul! Întinde-mi iubite mâna ºi spune-mi: ,,Mai existã fericire pe lume?” Te întreb, pentrucã fãrã tine mã risipesc ca un ºirag de perle rare scãpat pe o scarã, în spiralã. Lângã tine sunt calmã ca o icoanã, blândã ca briza mãrii! Eºti soare printre nori, eºti lumina sfîntã ce-mi inundã sufletul, eºti roua dimineþii ce-mi rãcoreºte durerea, eºti liniºtea nopþii ce-mi strãjuieºte visele! Te caut, cum îºi cautã mama disperatã copilul rãtãcit! Mi-e dor de tine! Inima mea te cheamã, unde eºti? Unde ai plecat? Zile, nopþi, sãptãmâni s-au scurs prin porþile timpului dar tu nu ai venit... Ce aº putea sã fac fãrã tine? Te caut cu ultimele puteri ale suferinþei mele. Am comis o crimã: am îndrãznit sã sfidez raþiunea ºi sã mã las pradã unei iubiri ca un fum. ªi te-am iubit aºa cum o pasãre iubeºte zborul ºi libertatea! Tu eºti infinitul meu magic, iar eu în viaþa ta... doar o clipã sau o ploaie de varã ca multe altele. Eu, te-am îmbraþiºat cu pasiunea cu care valul îmbrãþiºeazã marea ºi þãrmul, iar tu ai rãmas indiferent... Ai fost religia mea ºi-n fiecare noapte te mângâiam în gândul meu cu ochii minþii pânã adormeam. Ai fost refugiul meu... În braþele tale am descoperit o lume nouã, am gãsit o altã definiþie a fericirii, am învãþat sã respir un alt aer. Acum, fãrã tine toate s-au prabuºit ºi amintirile nu fac altceva decât sã intensifice durerea pe care o simt aici, adânc înfiptã în fãrâmitura de suflet ce mi-a mai rãmas. M-am lãsat atrasã de tine într-o dulce rãtãcire pe þãrmul fanteziei. Am obosit sã te caut cu privirea! Am obosit sperînd... sã te gãsesc, sau... cã mã vei gãsi! Vreau sã uit de orice cãutare ºi sã nu mai tresar când îþi rostesc numele. Vreau sã uit! O sã doreºti sã te mai caut! O sã-þi fie dor de toate astea! Am adormit plângând. Ce viaþã chinuitã a trecut peste mine! Puterea inimii ºi a gândului aruncã o punte peste timp. Voi îngropa numele tãu în petalele trandafirilor! Mã voi ruga la Dumnezeu sã mã preschimbe într-un izvor cu apã linã. Poate într-o zi îþi vei odihni privirea în undele lui. În vis ºi-n gând te-am sãrutat pe tâmple, pe obraji, pe ochi, ocolind sã te sãrut pe buze, de teamã sã nu te ard din dragoste!

publicata in 2011-12-04

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori


Citate de dragoste

  • 'Unde dragostea domnește, nu există voință de putere; iar unde puterea predomină, acolo dragostea lipsește. Unul este umbra celuilalt.'
    ~ Carl Jung
  • 'Munca și dragostea – acestea sunt fundamentale. Fără ele există nevroză.'
    ~ Theodor Reik
  • 'O persoană pretențioasă în momentele iubirii este o sursă bogată de veselie.'
    ~ Martha Duffy