Þi-am fost stãpân ºi-acuma, rob îþi sunt
Dispreþuit de fosta ta virtute,
E-adevãrat, eu te-am iubit prea mult
ªi te-am cuprins în gând pe neºtiute.
Am vrut sã mor, sã nu te mai fereºti
În drumul tãu de ochii mei cei triºti,
Cenuºa, sã-mi arunci pe unde nimereºti
ªi-acolo sus, sã uit cã mai exiºti!

N-ai sã mã plângi, cum nici nu m-ai iubit
Iar eu, o sã te-astept acolo, sus, sã vii,
Dar n-o sã vii. Mi-aº da viaþa sã nu te fi ºtiut,
Cu buclele ca noaptea ºi ochii tãi cãprui.
Sunt tulburat, eu încã te iubesc
Ce jalnic am ajuns, ce crud destin mai am,
Pãcatul meu a fost, nu vreau sã mai greºesc
Tu ºtii cã, doar pe tine, într-una te visam...

Am pus iubirea de tine, la mine cãpãtâi
Speram sã scadã, speram sã pot sã te urãsc,
Dar te-am iubit apoi mai abitir ca-ntâi
De unde, eu sã fi ºtiut, ce mult greºesc?
Acum, iar vad cã, nu-i iubire-aceea
Ce se schimbã aºa, cum bate vântul,
Iubirea e puternicã ºi imprimã-n gând ideea
Sã fim curaþi la suflet, aºa cum ne e gândul!

Tu mã priveºti adesea, cu milã ºi durere
Întoarce-te prin vremuri sã vezi cât te iubeam,
Nu mila ta-mi fãcuse mie vreo pãrere
Ci, chipul tãu frumos, aºa cum îl ºtiam.
În patul cu mãtãsuri frumoasã erai toatã
ªi-n nopþile cu lunã, icoanã te fãceam,
Sã-mi luminezi tãcerea mea nedreaptã
ªi strigãtul din mine ce nu-l mai ascundeam!...

Pãcatul meu a fost cã te-am iubit prea mult,
Atât, doar un pãcat, dar ce mult, m-a durut!...

florentina crãciun fabyola
noiembrie 2011



publicata in 2011-12-08

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori

• De nu-i fi tu
• De-as avea...
• ,, Ai fost cândva,, de Ostrovari Nicoleta 💛
• Trandafirul de searã
• Ochii tai
• N-am cum
• Dragoste din univers
• O stea
• aniversare
• Ce simt acum!

Citate de dragoste

• 'Niciun bărbat nu este cu adevărat căsătorit
  până când nu înțelege
  fiecare cuvânt pe care soția lui nu îl spune.'
  ~ Necunoscut
• 'Dragostea adevărată nu poate fi găsită acolo unde nu există cu adevărat,
  Și nu poate fi ascunsă acolo unde există cu adevărat.'
  ~ Anonymous
• 'Viața fără dragoste este ca un copac
  Fără floare și fructe.'
  ~ Kahlil Gibran