Dimineata de toamna
poezie de dragoste de Adrian Popa
Se-arata zorii-n departare.
Se spulbera pe vale ceata.
Covor de alba bruma, rece
Ascunde pe campii verdeata.
Sfios si soarele se-arata,
Cu-o raza-n apa licurind.
Si apa fierbe-nvolburata,
In mici cascade tresarind.
Si trestia usor se-ndoaie.
Se-aud si frunzele-i fosnind,
Sub picuri mici si reci de ploaie,
Sub vant de tosmns sdiind.
Plang florile pe-ntreg cuprinsul,
Cu lacrimi albe de matasa.
Si nori de plumb ma inconjoara.
Si linisti de mormant se lasa.
Sunt singur. Stau in ploaia rece,
Pe malul apei clocotind.
Si-mi vin in minte calde ganduri.
Si chipul tau senin si bland.
Si tainic vis ma infioara.
Si vad la geam perdeaua trasa.
Si-acolo-n odaita calda
Esti tu, copila mea frumoasa.
Si-ai dulce somn, ca de copila.
Si iti aduc un strop de soare,
Sa te trezesti ca pe-alta lume,
In calda mea imbratisare.
publicata in
2011-05-22
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Citate de dragoste
- 'Munca și dragostea – acestea sunt fundamentale. Fără ele există nevroză.'
~ Theodor Reik - 'Amărăciunea închide viața; dragostea o eliberează. Amărăciunea paralizează viața; dragostea o împuternicește. Amărăciunea face viața acră; dragostea o îndulcește. Amărăciunea îmbolnăvește viața; dragostea o vindecă. Amărăciunea orbeste viața; dragostea unge ochii ei.'
~ Harry Emerson Fosdick - 'Un mariaj de succes necesită să te îndrăgostești de mai multe ori, mereu cu aceeași persoană.'
~ Mignon McLaughlin