Caracatița iubirii
poezie de dragoste de Daniel Aurelian Rãdulescu
Mã-ncolãcesc cu opt brațe, sorbindute-n ventuze,
Diform fãrã schelet, suflet cum gelul moale
Mã strecor din abis, mã-nalț l-a tale buze
O inimã sã-ți dau, sau trei sã-ți pun în poale.
Din fumul de cernealã în lacrimi îți scriu bilet
Și-mi storc din nouã minți, ce le-am, le dau ofrande
Sã-ți ridic obelisc, din truda-mi de atlet...
Te las minune lumii peste timp... Ochi-smaralde!
Prin hãuri mã strecor, te caut prin sirene
Mã efilând, sã-mi dau obor de-albastru sânge,
Printre cristale-n ape în corali și mii de perle...
Dar numai tu nu ești, îmi lași inimã a plânge.
Mã trimit sol cu tot, tentacule desprinse,
De-un trup ce mi-a rãmas sã-mi refac simțul firii...
Și-mi schimb culori de suflet din triste în aprinse,
Sã te am dintre adâncuri... eu, caracatița iubirii!
25.07.2011
publicata in
2012-11-19
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Citate de dragoste
- 'Dragostea adevărată nu poate fi găsită acolo unde nu există cu adevărat,
Și nu poate fi ascunsă acolo unde există cu adevărat.'
~ Anonymous - 'Dragostea este o încercare de a transforma o parte dintr-o lume de vis în realitate.'
~ Theodor Reik - 'Dragostea poate fi înțeleasă doar din interior, așa cum o limbă poate fi înțeleasă doar de cineva care o vorbește, așa cum o lume poate fi înțeleasă doar de cineva care trăiește în ea.'
~ Robert C Solomon