Pedeapsã divinã

poezie de dragoste de legendarul

Pedeapsã divinã

de legendarul




A mai rãmas a lui iubire.
Ea l-a minþit, ea l-a rãnit,
Furând întreaga-i strãlucire
l-a lãsat singur, veºtejind.

Un glas de clopote se stinge,
un suflet rãtãceºte-n noapte,
doi ochi zac înecaþi în sânge.
Un trandafir... sclipirea-i cade.

E totul trist ºi îngheþat,
peste morminte cad petale,
cãci sufletului ce-a trãdat
i se mai scuturã o floare.

Mai strigã încã rugãtor
la îngeri sã îl pedepseascã,
cãci a rãnit al sãu amor,
nu a ºtiut cum sã iubeascã.

Se face searã prin sicrie
ºi morþii uitã sã adoarmã.
Un suflet trist, o moartã vie,
îºi plânge întruna a sa dramã.

Pe la fereastrã, pe la poartã,
tot rãtãcind în umbra nopþii,
un tânãr întristat mai cautã
perechea lui sortitã morþii.

Un bocet vine de departe,
din cimitirul îngheþat:
„- Probabil e un iz de moarte,
sau vântul ce a adiat!”

El intrã-n casã, ea tot plânge.
El o iubeºte... îi lipseºte.
Mai trece o noapte ºi se stinge
un Eros, moare o poveste...


04 Ianuarie 2008


publicata in 2013-12-10

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori


Citate de dragoste

  • 'Munca și dragostea – acestea sunt fundamentale. Fără ele există nevroză.'
    ~ Theodor Reik
  • 'Când iubești pe cineva, toate dorințele tale adunate încep să iasă la iveală.'
    ~ Elizabeth Bowen
  • 'Dragostea este o energie care există de la sine. Este propriul său valoare.'
    ~ Thornton Wilder