Adun in minte-acum de la 'nceput
tot ce-am trait si am simtit cu tine
Si ma intreb cum s-a facut de-au incaput
buchete mii de ganduri. Vezi, n-au fost putine...

Si ele toate se framanta-n mintea mea
se-nvolbureaza si in valtoarea lor
ma prind cu totul, ma poarta dincolo de ea
ma duc si ma ridica la cel mai sfant izvor.

Nu am crezut din el sa pot sorbi
caci numai pentru-a ingerilor sete-i ostoire.
Ori, te intreb, iubire, ma pot deosebi?
Ca-s simpla muritoare, nu au stire?

Ori poate ca ma ingaduie in fire
Fiindca setea fara de margini mi-au vazut.
Cu cat nesat m-adap dintru-desavarsire.
E pentru ei ceva nemaistiut...

Se mira cum o simpla muritoare poate
din el sa bea atat de mult...
Cum e posibil ? Se-ntreaba fascinate
fiintele sublime in evident tumult.

Ma uit la ei cum ma privesc nedumeriti
si zambetu-mi-i-n suflet de Gioconda.
Le spun atunci: Nu ma compatimiti!
Voi n-aveti cum simti o sete-asa profunda.

Sunteti frumosi si puri intru eternitate.
Iar Raiul e a voastra mostenire.
Dar eu va-ntreb, fapturi sacralizate,
De stiti voi oare ceva despre iubire.

Ii vad apoi cum se framanta toti,
Cum ma privesc scandalizati.
Sa invatam noi oare de la morti
Despre ceva cu care ingerii-s creati?

Ah, da? De este-asa cum spuneti
As vrea sa aflu de la voi
Inalturile Edenului cum le atingeti
fara de aripile voastre moi?

Si se facu tacere dintr-o dat'.
In plinatatea lor nu se-asteptau
ca instrusa sa-i fi-ntrebat
Ce soi de neputinte au.

Si-atunci, sa rispesc a lor nedumerire
le-am spus catandu-le-n priviri:
Stiati voi oare ca numai cu iubire
zburam noi cei de jos fara de poticniri?

Si nu-i nevoie ca aripi sa ne creasca
Ori alte asemenea sa ne mestesugim,
Ci noi putem ajunge la Pronia cereasca
Doar prin iubirea pe care o simtim.

E taina mare si de necuprins.
Nici firea voastra ingereasca nu-ntelege
cum poate asemeni dor nestins
de lanturi sufletul sa ne dezlege.

Doar Dumnezeu in maretia Lui
La-aceasta intrebare raspunsul are.
Cum a voit, ca numai Omului
Sa faca El un dar fara de-asemanare.

Sa zboare Omul, desi aripi n-are.
Doar din bataia inimii sa te ridici,
Cand simti iubire-atat de mare
Si viata ta doar ei sa i-o dedici.

Si asta taina doar El o-ntelege:
Cum se desprinde inima de trup
Desi -s doar una dupa Cereasca lege,
Iar Omul sa nu simta cand se rup.

El simte doar iubirea ca-l inunda
In orice particica din firava-i fiinta,
Cum Spiritul in Lut abunda...
Si totul din a Domnului dorinta.


publicata in 2014-09-17

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori

• De nu-i fi tu
• De-as avea...
• ,, Ai fost cândva,, de Ostrovari Nicoleta 💛
• Trandafirul de searã
• Ochii tai
• N-am cum
• Dragoste din univers
• O stea
• aniversare
• Ce simt acum!

Citate de dragoste

• 'Niciun bărbat nu este cu adevărat căsătorit
  până când nu înțelege
  fiecare cuvânt pe care soția lui nu îl spune.'
  ~ Necunoscut
• 'Dragostea care durează cel mai mult este dragostea care nu este niciodată răsplătită.'
  ~ Somerset Maugham
• 'Acesta este unul dintre miracolele iubirii: Dă ... puterea de a vedea prin farmecul propriu și totuși să nu fii dezamăgit.'
  ~ C S Lewis