Iubitule, de ce-ai plecat?
Lãsându-mã în miez de noapte,
Distrusã și plângând în pat,
Vorbindu-mi la ureche-n șoapte:

«Adio. Nu te mai iubesc.
Și plec acum pe totdeauna.
Eu nu mai pot, înnebunesc,
Voind-o doar pe dânsa, una...»

Credeam cândva cã ești un dar,
Și te vedeam precum un soare.
Dar nu ești miere, vin amar,
Pe care-l beau cu disperare.

De ce-ai respins iubirea mea?
Cum voi trãi fãrã de tine?
Și chiar de ești acum cu ea,
În suflet îți doresc, doar bine.

Tu crezi, cã prin acea femeie
Vei ști ce înseamnã fericire?
Pãșind prin lacrimile mele,
Trãdatã și uitatã de iubire.

publicata in 2016-04-12

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori

• De nu-i fi tu
• De-as avea...
• ,, Ai fost cândva,, de Ostrovari Nicoleta 💛
• Trandafirul de searã
• Ochii tai
• N-am cum
• Dragoste din univers
• O stea
• aniversare
• Ce simt acum!

Citate de dragoste

• 'Să iubească acum cei care nu au iubit niciodată; să iubească acum cei care au iubit mereu, dar mai mult.'
  ~ Thomas Parnell
• 'Sunt în starea de a iubi
  Pur și simplu pentru că ești aproape de mine.
  Ciudat, dar când ești aproape de mine
  Sunt în starea de a iubi.'
  ~ Dorothy Fields
• 'O persoană pretențioasă în momentele iubirii este o sursă bogată de veselie.'
  ~ Martha Duffy