Delir ”insolant”

poezie de dragoste de Daniel Aurelian Rãdulescu

Pe plaja vieții mã plimbam,
M-ardea nisipul la picioare...
În suflet tot copil eram
Și mintea-mi caldã, de la soare.

Nu era țãrm, pentru visare,
Cu ochii-n mare mã pierdeam;
Zburam cu pescãrușii-n zare,
Dorințe-n vis întrezãream.

Pluteam cu sufletul ușor
Și mintea mã ducea la-not...
N-am aripioare, nu-s fuior;
Capul mi-e-n val și tãlpi pilot.

Trup nu mai am -e-un gol imens,
Doar inima, o cred cã bate-
Plãmânii-s plini de Univers...
Sunt sigur de eternitate.

Respir amestec aer-sare,
Broboane d-apã calde-am simț,
Mã-nalț mai sus de depãrtare,
M-afund cu pește-spadã, îs zimț.

Și zbor-înot, totul e undã
Cu coborâri și cu urcãri...
Azurul simt cã se scufundã
Și norii se prãvale-n mãri.

Mã-nvârt într-un total melanj,
Tornadã sunt, Triunghi Bermude...
Planeta-ndrum într-un deranj;
Fãptaș ce sunt, n-am cum m-ascunde.

Aproape ce sunt de dezastru
O razã simt cã mi se-ntinde;
O cheamã Sirius, e un astru...
Printre parfumuri mã cuprinde.

Sunt la sfârșit de meditații,
Întors sunt iarãși în uman,
Nebun... Ieșit din insolații,
Transpir ! Iubire... mi-e liman.
17.06.2010


publicata in 2011-09-03

Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori


Citate de dragoste

  • 'Opusul iubirii nu este ura, ci indiferența.'
    ~ Elie Wiesel
  • 'Dragostea este o energie care există de la sine. Este propriul său valoare.'
    ~ Thornton Wilder
  • 'Prima datorie a iubirii este să asculți.'
    ~ Paul Tillich