Si daca m-as îneca în ochii tai,
Cine mi-ar descoperi trupul inimii mele?
Ce a batut atât de dureros pentru tine,
Înger al iubirii.
Nu cred ca ai reusit vreodata sa întelegi,
Moartea unui singur Cuvant,
Din marea noastra iubire,
A carui suflare s-a pierdut sub pasii,
Uitarii tale.
Si daca as reusi sa parasesc,
Gândurile tale,
Chiar crezi ca norii nu ma vor plânge niciodata?
Ca Soarele nu ma va arde cu foc de amintire,
În inima ta?
Chiar crezi ca natura cuvântului prin care te-am iubit,
Nu mai are lacrimile misterului prin care,
Era candva o stea din tine,
Mereu a sufletului meu?
Ne-am întâlnit la margine de Destin,
Unde ploua cu singuratate,
Eram atât de mult adevar unul de altul,
Încât nici oceanul privirilor noastre
Nu putea fi mai singur si trist decât noi.
Si atunci am înteles,
Ca ne-am nascut din dorul de a muri împreuna,
Mai vii cu fiecare zâmbet ce ne unea mâinile,
Încatusate în speranta,
De a fi una si aceeasi clipa,
A Nemuririi,
Fiindca pana si ingerii nostri
Se iubesc,
In paradisul de dincolo de noi.
Te iubesc!
publicata in 2012-02-22
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Istoria unei relaÈ›ii nu e niciodată o linie continuă. Dacă începutul este marcat de sentimente È™i pasiuni puternice, odată ce acestea se aÈ™ază È™i cei doi parteneri încep să se …
PuÈ›ine sunt relaÈ›iile care nu se confruntă niciodată cu probleme. Doi oameni nu vor putea fi niciodată pe aceeaÈ™i lungime de undă în fiecare zi, o viață întreagă. Comunicarea este …
E mult de muncă într-o relaÈ›ie dar tot efortul este pe deplin meritat, în cazul în care ai un partener alături de care să poÈ›i construi ceva durabil. Cel mai …