Iubito, vine seara uitării, peste nume
Și țărmuri de-ntuneric plutesc peste oraș,
Pe străzile pierdute înspre un turn anume,
Alunecă ecoul perechilor de pași.
Un trandafir de seară, ți s-a desprins din plete
Și te mângâie raza luminii mai apoi.
A adormit și ceasul, acolo, în perete,
Reînviind, o clipă, iubirile din noi.
Se-nchide-n mine lumea, ca roșu-aprins în floare,
Cu-o lacrimă, sau poate cu-un semn amar și stins,
Respiră-mi amintirea ce încă mă mai doare,
Ca trupul unei păsări, căzând din cer, învins
Nu încuia zăvorul, primește-mă-n odaie!
O flacără de veghe, sa stau, asupra ta.
Iubito, vine seara uitării, ca o ploaie,
Să-mi limpezească ochiul, lângă fereastra ta.
publicata in 2020-08-02
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Istoria unei relaČii nu e niciodatÄ o linie continuÄ. DacÄ ĂŽnceputul este marcat de sentimente Či pasiuni puternice, odatÄ ce acestea se aČazÄ Či cei doi parteneri ĂŽncep sÄ se …
PuČine sunt relaČiile care nu se confruntÄ niciodatÄ cu probleme. Doi oameni nu vor putea fi niciodatÄ pe aceeaČi lungime de undÄ ĂŽn fiecare zi, o viaČÄ ĂŽntreagÄ. Comunicarea este …
E mult de muncÄ ĂŽntr-o relaČie dar tot efortul este pe deplin meritat, ĂŽn cazul ĂŽn care ai un partener alÄturi de care sÄ poČi construi ceva durabil. Cel mai …