tumult freamãt zãlud
marginea zilei ca un cuþit
ce-þi taie rãsuflarea
înfiptã melodia fructelor de nea
sâmburii vieþii scuipaþi
pe podea
din acoperiºul
lumii spart picurã
din trupul meu
explodeazã luminã
tu
te petreci pe drumul
cãtre inima mea
te opreºti la intersecþie
sã-þi iei þigãri
pe drumul vieþii
se întind cadavrele nopþii
te împiedici ºi pãºeºti mai departe.
publicata in 2012-02-23
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Istoria unei relaÈ›ii nu e niciodată o linie continuă. Dacă începutul este marcat de sentimente È™i pasiuni puternice, odată ce acestea se aÈ™ază È™i cei doi parteneri încep să se …
PuÈ›ine sunt relaÈ›iile care nu se confruntă niciodată cu probleme. Doi oameni nu vor putea fi niciodată pe aceeaÈ™i lungime de undă în fiecare zi, o viață întreagă. Comunicarea este …
E mult de muncă într-o relaÈ›ie dar tot efortul este pe deplin meritat, în cazul în care ai un partener alături de care să poÈ›i construi ceva durabil. Cel mai …