OARE...vei dori
vreodatã,
sã accepþi sã recunoºti,
cã un trãznet insolent
a lovit,
cu nepãsare,
ani în urmã,
tenace ºi pertinent,
doi oameni veseli
pe un lac întunecat,
intr-un fel cam violent?
Sau,
mi se pare cã
violent,
nu-i cuvântul potrivit,
în acest caz,
pentru doi...
Mai degrabã, neaºterptat,
neavenit, dar insistent?
Ne simþeam bine,
glumeam,
râdeam,
cei doi sori tulburi
i - admiram
si îi fotografiam:
efectul luminii filtrate
a zilei întunecate.
DAR,
din pãcate...
UNUL din cei doi oameni veseli,
a rãmas...trãznit...
Iar CELÃLALT...
ºi-a revenit...
...ª-acum,
în final,
liniºtit ºi lãmurit
de-o piazã-rea
ce a venit
din zãrile întunecate
ºi i-a ºoptit
vorbe amestecate,
...a dat DELETE
pe viaþa mea...în fine,
a UNUIA !
publicata in 2012-08-14
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Istoria unei relaÈ›ii nu e niciodată o linie continuă. Dacă începutul este marcat de sentimente È™i pasiuni puternice, odată ce acestea se aÈ™ază È™i cei doi parteneri încep să se …
PuÈ›ine sunt relaÈ›iile care nu se confruntă niciodată cu probleme. Doi oameni nu vor putea fi niciodată pe aceeaÈ™i lungime de undă în fiecare zi, o viață întreagă. Comunicarea este …
E mult de muncă într-o relaÈ›ie dar tot efortul este pe deplin meritat, în cazul în care ai un partener alături de care să poÈ›i construi ceva durabil. Cel mai …