La ceasul de noapte când veghea-i învinsã -
sirenã e visul pe marea întinsã,
mã cheamã un glas spre larg ºi mã minte,
pleoapele mele vâslesc înainte.
Dar glasul mã cheamã iarãºi din noapte,
când, din bolta înaltã, stelele coapte
îºi scuturã argintul înmiresmat,
atunci pleoapele mele vâslesc spre înalt.
ªi îngerii-mi trimit prin coruri cereºti
cântecul aripilor dumnezeieºti,
când glasul mai tare mã cheamã spre larg,
în funii mã zbat rãstignit de catarg.
publicata in 2011-07-03
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Istoria unei relaÈ›ii nu e niciodată o linie continuă. Dacă începutul este marcat de sentimente È™i pasiuni puternice, odată ce acestea se aÈ™ază È™i cei doi parteneri încep să se …
PuÈ›ine sunt relaÈ›iile care nu se confruntă niciodată cu probleme. Doi oameni nu vor putea fi niciodată pe aceeaÈ™i lungime de undă în fiecare zi, o viață întreagă. Comunicarea este …
E mult de muncă într-o relaÈ›ie dar tot efortul este pe deplin meritat, în cazul în care ai un partener alături de care să poÈ›i construi ceva durabil. Cel mai …