O lacrimà curge pe fatà, si ploii in ochi mi-se adunà,
Sufletul mi-e intunecat, ca vremea, cànd e furtunà,
Amintirile cu tine prea ràu mà ràvàsesc
Si lacrimile curg, ca ràul, nu pot sà le opresc.
Pàsesc pe stradà-n noapte, ploaia a-nceput sà càdà,
Iar mintea mea mà ceartà: Te crede-ai printesa din baladà?
Ti-am spus sà nu-l iubesti, ca nu e de tine,
Dar ai fàcut ce ti-a spus inima, n-ai ascultat de mine...
Acum te simti infrànta si ràtàcesti prin viatà,
Si crezi cà-i totul pierdut si nu mai ai sperantà,
Ridicà capul sus si mai departe pleacà
Si vei vedea, cu timpul, durerea o sà treacà!
Dar eu nu mai aud nimic, doar ploaia care cade
Si simt in piept un foc nestins...ce arde,
Vantul ma biciuie iar cerul tuna,
Stau singurà in ploaie, ca nu mai suntem impreunà.
Cum voi uita? Tu erai universul ce eu l-am construit,
Dar tu ai plecat, totu-n urma ta s-a nàruit...
Ce sà mai spun, cuvinte nici ca-si mai au rost...
Tuna, fulgera, stiu....ploaia va spala tot ce a fost!
7 ian 2013
publicata in 2014-01-30
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Istoria unei relaÈ›ii nu e niciodată o linie continuă. Dacă începutul este marcat de sentimente È™i pasiuni puternice, odată ce acestea se aÈ™ază È™i cei doi parteneri încep să se …
PuÈ›ine sunt relaÈ›iile care nu se confruntă niciodată cu probleme. Doi oameni nu vor putea fi niciodată pe aceeaÈ™i lungime de undă în fiecare zi, o viață întreagă. Comunicarea este …
E mult de muncă într-o relaÈ›ie dar tot efortul este pe deplin meritat, în cazul în care ai un partener alături de care să poÈ›i construi ceva durabil. Cel mai …