E în simțuri tot o boare, din roz de azalee
Ce-și dăruiește fraga petalelor cărnoase
Să încălzească inimi sezoanelor geroase
Cu puful cald, molcom, de pulpe de femeie.
E tot un râu ce curge s-adape iar scânteie
Din picuri de colină ce înfiorează minți
În unison de gânduri de mame, din părinți,
Soții, surori, amante, iubitele... femeie.
E pavoazată lumea azi toată flori, alee
Peste albastre oceane, pe mări, verde în păduri,
Pe boabe de nisip din dune, munții puri
Ce în alb din piscuri scaldă, toți, trupul de femeie.
E parcă sensul vieții, amor dar și Iudee,
Poartă-i spre Paradis, ce doar cu ea descheie,
Infernul, de o pierzi, sublim de bun, Medee...
E un tot, metamorfoza ce naște ea, femeie.
Sunt Universul meu, născut... dintr-o femeie.......
08.03.2014
publicata in 2014-03-08
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Istoria unei relaČii nu e niciodatÄ o linie continuÄ. DacÄ ĂŽnceputul este marcat de sentimente Či pasiuni puternice, odatÄ ce acestea se aČazÄ Či cei doi parteneri ĂŽncep sÄ se …
PuČine sunt relaČiile care nu se confruntÄ niciodatÄ cu probleme. Doi oameni nu vor putea fi niciodatÄ pe aceeaČi lungime de undÄ ĂŽn fiecare zi, o viaČÄ ĂŽntreagÄ. Comunicarea este …
E mult de muncÄ ĂŽntr-o relaČie dar tot efortul este pe deplin meritat, ĂŽn cazul ĂŽn care ai un partener alÄturi de care sÄ poČi construi ceva durabil. Cel mai …