E trist când spațiul te desparte,
Dar și mai trist când timp separã
Și nu se întoarce cum o varã
Și nici cum pagina de-o carte...
Și aproape-i, doar puțin... departe!
De unde ai cuvânt sã pui
Suav, de dragoste sã spui,
Așa cum nu-i al nimãnui
Și s-atârni inima de-un cui?...
În fuga de-un vagon, sunt gând
Ce-ncerc sã-l prind, ca pe-o nãlucã;
O fatã blondã fremãtând
Și nu pot tren s-opresc... s-o ducã.
Te strig, o, îmi urlu nerãbdarea
Sã te-am pe brațe, ca o floare,
Sã-mi tatuezi, cu tu, culoarea,
Sã-ți simt miresme amețitoare...
Când simt citat din mine, parcã nu-s eu, îs mai mulți...
Devin și eu cuvânt, din ce ești tu... pronunți,
Mã relevând sfios, cu ce-am din suflet, tot,
Legându-mi gând alãturi... cu inima-n complot!
29.08.2012
publicata in 2015-02-14
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Istoria unei relaÈ›ii nu e niciodată o linie continuă. Dacă începutul este marcat de sentimente È™i pasiuni puternice, odată ce acestea se aÈ™ază È™i cei doi parteneri încep să se …
PuÈ›ine sunt relaÈ›iile care nu se confruntă niciodată cu probleme. Doi oameni nu vor putea fi niciodată pe aceeaÈ™i lungime de undă în fiecare zi, o viață întreagă. Comunicarea este …
E mult de muncă într-o relaÈ›ie dar tot efortul este pe deplin meritat, în cazul în care ai un partener alături de care să poÈ›i construi ceva durabil. Cel mai …