În cãlimarã nu mai sunt cuvinte sã-ți scriu,
Nu sunt aici, și nici mãine nu sunt
Am rãmas într-o fotografie alb-negru,
Prãfuitã de timp,
Cu ochii strãlucind de iubire.
Nici dorul de tine nu e blajin,
E un vãnt aspru , și suflã intens,
E o boalã ce-mi curmã simțirile lent.
Și îți trimit semnale de fum
E tot ce-a mai rãmas din tot.
Atãt de departe cu vorba, cu chipul, de mine.
publicata in 2016-09-09
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Istoria unei relaÈ›ii nu e niciodată o linie continuă. Dacă începutul este marcat de sentimente È™i pasiuni puternice, odată ce acestea se aÈ™ază È™i cei doi parteneri încep să se …
PuÈ›ine sunt relaÈ›iile care nu se confruntă niciodată cu probleme. Doi oameni nu vor putea fi niciodată pe aceeaÈ™i lungime de undă în fiecare zi, o viață întreagă. Comunicarea este …
E mult de muncă într-o relaÈ›ie dar tot efortul este pe deplin meritat, în cazul în care ai un partener alături de care să poÈ›i construi ceva durabil. Cel mai …