un petic de pãmânt
rupt
sfâºiat
gãurit
peticit
douã pietre de soare
mi-au cãzut în cap
m-au lãsat fãrã cap
iarba
se zbate sub tãlpi
iarba
urlã strivitã sub tãlpi
iarba de gânduri din
mine
cositã
un copac îºi zdrãngãne
braþele rupte
un braþ schilod de
nor
vrea sã mã sprijine
am cãzut
sunt prãbuºitã la pãmânt
pãmântul e prãbuºit
sub pãmânt
din adâncuri
strigã inima mea
încãtuºatã
în lanþuri de-ntuneric.
publicata in 2011-09-19
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Istoria unei relaÈ›ii nu e niciodată o linie continuă. Dacă începutul este marcat de sentimente È™i pasiuni puternice, odată ce acestea se aÈ™ază È™i cei doi parteneri încep să se …
PuÈ›ine sunt relaÈ›iile care nu se confruntă niciodată cu probleme. Doi oameni nu vor putea fi niciodată pe aceeaÈ™i lungime de undă în fiecare zi, o viață întreagă. Comunicarea este …
E mult de muncă într-o relaÈ›ie dar tot efortul este pe deplin meritat, în cazul în care ai un partener alături de care să poÈ›i construi ceva durabil. Cel mai …