mã înghite tristeþea
nemestecatã
mã înghite durerea
prea mult mestecatã
între colþii negri fãrmatã
mi-e alba viaþã
de negru mâncatã
fug îngerii cu aripi smulse
ºi picioare amputate
negrele fiare turbate
se saliveazã de poftã
o fripturicã de inimã albã
servitã în sânge
sos alb
îngeraº la proþap
oare cât mai bântuie nebunia
în lume
negru bolnav atacã albul curat.
publicata in 2011-11-23
Citeste si alte poezii de dragoste trimise de vizitatori
Istoria unei relaÈ›ii nu e niciodată o linie continuă. Dacă începutul este marcat de sentimente È™i pasiuni puternice, odată ce acestea se aÈ™ază È™i cei doi parteneri încep să se …
PuÈ›ine sunt relaÈ›iile care nu se confruntă niciodată cu probleme. Doi oameni nu vor putea fi niciodată pe aceeaÈ™i lungime de undă în fiecare zi, o viață întreagă. Comunicarea este …
E mult de muncă într-o relaÈ›ie dar tot efortul este pe deplin meritat, în cazul în care ai un partener alături de care să poÈ›i construi ceva durabil. Cel mai …