Am iubit de când mã ºtiu
Cerul verii, strãveziu,
Despletitele
rãchite,
Curcubeiele pe stânci
Ori pãdurile adânci
Sub ger alb
încremenite.
Mi-a fost drag pe bãrãgane
Sã vãd fetele morgane
Ori pe
crestele din munte
Joc de trãsnete rotunde,
Scurgerea cocorilor,
Pacea
înãlþimilor,
Semeþia pinilor
Plini de scama norilor.
Am iubit
iubirea purã,
Floare roºie pe gurã
ªi în inimã arsurã,
În priviri
zãpezi candide
ªi-n piept voci necontenite.
M-a înfiorat ades
Tot
ce gândurile þes:
Pe al filelor polei
Dansuri repezi, legãnate,
De pe
arcuri înstrunate,
Sãgetarea de idei...
Toatã-aceastã mãreþie
Ne-a
fost datã din vecie...
Alta poezie de dragoste de Nicolae Labis
Primele iubiri