
Sã stam de vorba, sã vorbim, sã spunem cuvinte
lungi, sticloase, ca niste
dalti ce despart
fluviul rece în delta fierbinte,
ziua de noapte, bazaltul
de bazalt.
Du-mã, fericire, în sus, si izbeste-mi
timpla de stele, pânã când
lumea
mea prelunga si în nesfirsire
se face coloana sau altceva
mult mai inalt
si mult mai curând.
Ce bine ca esti, ce mirare ca sunt!
Doua cântece diferite, lovindu-se
amestecindu-se,
doua culori ce nu s-au vãzut niciodata,
una foarte de jos,
intoarsa spre pãmânt,
una foarte de sus, aproape rupta
în infrigurata,
neasemuita lupta
a minunii ca esti, a-ntimplarii ca sunt.
Alte poezii de dragoste de Nichita Stanescu
Luna în câmp|
Copyright (c) 2005-2009 www.dindragoste.ro. Contact: . Atentie: Acest site nu este asociat in nici un fel cu emisiunea omonima de la Antena 1. |
![]() |

