Poezie de dragoste

Nichita Stănescu

Ploaie în luna lui Marte

Ploua infernal,
si noi ne iubeam prin mansarde.
Prin cerul ferestrei, oval,
norii curgeau în luna lui Marte.

Peretii odaii erau
nelinistiti, sub desene în creta.
Sufletele noastre dansau
nevazute-ntr-o lume concreta.

O să te ploua pe aripi, spuneai,
ploua cu globuri pe glob si prin vreme.
Nu-i nimic, iti spuneam, Lorelei,
mie-mi ploua zborul, cu pene.

Si mă-naltam. Si nu mai stiam unde-mi
lasasem în lume odaia.
Tu mă strigai din urma: raspunde-mi, raspunde-mi,
cine-s mai frumosi: oamenii?... ploaia?...

Ploua infernal, ploaie de tot nebuneasca,
si noi ne iubeam prin mansarde.
N-as mai fi vrut să se sfirseasca
niciodata-acea luna-a lui Marte.


Alte poezii de dragoste de Nichita Stanescu

Luna în câmp
Leoaica tânara, iubirea
Ce bine ca esti
Ploaie în luna lui Marte
Viata mea se ilumineaza
Poveste sentimentala
Emotie de toamna
Dreptul la timp
Catre Galateea
Muzica
În dulcele stil clasic
De dragoste
A mea
Tinerii
Estompare


Citate de dragoste

  • 'Prima datorie a iubirii este să asculți.'
    ~ Paul Tillich
  • 'Dragostea este o ĂŽncercare de a transforma o parte dintr-o lume de vis ĂŽn realitate.'
    ~ Theodor Reik
  • 'Dragostea care durează cel mai mult este dragostea care nu este niciodată răsplătită.'
    ~ Somerset Maugham