Ai plecat......si am simtit atunci pamantul clatinandu-se, telefonul atarna de niste cuvinte inca nespunse.Am vazut atunci viata ca pe o tigroaica insfacand din mers prada.Cu pana inmuiata in lacrimi de dor si tristete...am scris numele meu si numele tau.....dar devenise praf.......E atat de greu sa traiesti simtind un gol imens in suflet, sa ai permanent impresia ca traiesti ca un personaj stupid din povesti..... In speranta clipelor de mai bine...aceste cuvinte imbraca cele mai sincere sentimente ale unei fete care inca tine la tine..... Acum ca ai plecat din viata mea, eu oare ce pot sa mai fac?? Sa incerc sa te aduc inapoi sau sa incerc sa-mi dau seama ca o parte din mine a murit...s-a stins pe veci??Imi pare asa ciudat, c-avem atata vreme pentru ura, cand viata nu-i decat o picatura intre acest moment si celalalt...si e de neinteles de trup ca nu culegem flori, ca nu privim la cer mai des, ca nu iubim, noi, care atat de repede murim... Sa te caut, de-as putea macar sa-ncerc ...sufletu-mi nebun si singur, frematand ...te vad, te ating, te simt si te iubesc ...naluca eu oare sunt de atata cautare, sau poate de-o prea lunga asteptare intr-un frig pustiu, incerc sa ma agat cu fiecare pas cel fac de-a ta umbra ce-mi dispare ... strig, disper si ... doare, incotro te duci si de cine fugi ... sunt obosita si tremur la a ta umbra ce-mi apare-n vis ... nu te cunosc, nu iti vorbesc, doar te iubesc ... dar tu m-alungi si fugi ... te joci si iar te-ascunzi .. ramai deci doar o umbra intr-un frig pustiu ce n-o sa-l pot strabate fara tine, fara mine, fara noi... noi, ce am rostit ... de-ai fi tu sau eu sau noi ...dar sunt doar eu si`acest frig pustiu ... dar te aud, te simt si te iubesc, dulce si amara umbra ... sa te mai caut, de-as putea macar sa-ncerc. Daca am fi picaturi, n-am avea nevoie de lacrimi ... Daca am fi cuvinte, n-am avea nevoie de destainuiri ... Dar suntem oameni si avem nevoie de dragoste ... cine sunt eu? ... sunt eu, hainul fara margini, naivul fara de privire. Nisip mi-e sufletul iar marea mi-e zbucim amplu si iubire. Noroc cu umbra ce m-astupa sa nu mai vad intinsa-mi jale peste ferestrele ramase, etern, in setea lor de soare. Ai mila, Doamne, de pribeagul, copil certat cu zanele, in goana lui printre taramuri sa nu striveasca granele albastre, din lanuri de culoare. Copil netrebnic, fara suflet, hulit de flori si prea misel ... ce vreau? ... tu vrei lucruri si spui de ce? dar eu vreau lucruri care nu au existat niciodata si spun de ce nu?
Da, intradevar.....nu mai este, s-a stins lumina sufletului meu, dar te voi purta mereu alaturi de mine in cenusiile momente ce vor urma.... Stau si ma gandesc cu ce am gresit oare?? Lacrimile isi fac carari de sperante in sufltetul meu...prin intunericul din mine stii??? DE CE TACI??? daca vei citi aceste randuri....nu-mi ramane decat sa te intreb..........OARE CHIAR ASA TE DOARE SA MA IUBESTI?
Alte scrisori de dragoste:
Cele mai recente scrisori de dragoste pentru ea si pentru el