Dragul meu,
Nu am vrut sa fiu numele captivitatii tale,precum nici tu numele captivitatii mele.am fost doua libertati.Dragostea mea pentru tine nu a fost o umilinta ,ci o mandrie. Nu am vrut sa te coplesesc, sa-ti limitez viata doar la mine, pentru ca nu as fi avut nici o bucurie sa am langa mine un prizonier. Nu iti ceream decat dragostea ta. Aceea avea sa fie a mea si numai a mea. Nu o imparteam cu nimeni asa cum nici tu nu imparteai dragostea mea. Dincolo de aceasta dragoste erai liber sa traiesti cum crezi:prietenii tai,profesia ta,capriciile tale iti apartineau in totalitate. Nu iti ceream nici un sacrificiu. Nici nu mi-as fi dorit sa ma ai langa tine ca o constrangere,pentru ca asa ai fi ucis dragosteasi incet, incet m-ai fi ucis si pe mine. tot ce stiu e ca dragostea e o suprimare naturala.
Existenta noastra nu mai insemna decat implinirea repetata a unei dorinte continue, inima nu mai era decat vestala chemata sa intretina focul sacru al dragostei.
Cufundandu-ma in iubirea ce ti-o purtam,eram ca un innotator indaratnic,care nu iese la suprafata decat pentru asi improspata fortele. Cu alte cuvinte m-am aruncat in aceasta viata tumultoasa,zgomotoasa,vulcanica,ce ma inspaimanta altadata cand ma gandeam la easi care a devenit pentru mine completarea inevitabila a dragostei mele pentru tine. Ce vroiai sa fac?
Crezi tu ca un an alaturi de tine a insemnat o provizie eterna? Numai camilele beau apa o data pe luna. Dar oamenii si mai ales femeile tinere au nevoie de viata mereu.
Anii mei tineri au sunat a cantec,dar am trecut pe langa tine cu dragostea de mana si am ramas cu mana intinsa asemeni unui cersetor.
Pe harfa rasturnata a dragostei si viselor ce se infiripa in om o data cu ea,trupul si sufletul meu sunt inceputul unui mare cantec, iar sufletul meu este ca tufisul de pe coasta Marii Negre numai ghimpi ce au incununat o data fruntea lui Hristos.
Traiesc! Ceea ce presimteam exista. Viata nu e un efort mers lent spre imbatranire,cedari si resemnari, viata e delir, tumult ed soare,bucurie respirata si merita sa o traiesc, dar departe de tine. Sunt convinsa de un principiu si anume: femeia care educatia nu i-a aratat ce inseamna binele, Dumnezeu aproape intotdeauna ii deschide doua carari care o duc spre taramul binelui:aceste carari sunt durerea si iubirea. Amandoua sunt spinoase. Adesea o femeie isi ia un amant si afla fara sa se fi asteptat, taina dragostei imateriale,pentru ca apoi sa nu mai existe pentru ea decat el. O femeie e capabila sa iubeasca in doua chipuri care pot decurge unul dintr-altul: ele iubesc sau cu inima sau cu simturile.
Acesta este blestemul: singuratatea regasita in iubire, altfel decat in lupta vietii. Iubesti si ca sa nu fi singur ca sa te insotesti. Dar iubind te indragostesti de altcineva decat omul real si plenar, trecut,prezent si viitor, pe care crezi ca il ai prin gestul ed cuprindere si insotire al dragostei.
Astazi sunt alta persoana. Am trait un an de zile alaturi ed acest mister descifrat,captat, sensibil,ca forma vantului bombat in panza corabiei carmuita de un brat iscusit si sigur.
Si iata totusi ca s-a desteptat in mine o alta fiinta : Eu insami, alta insa, deci o alta persoana nebanuita de mine cea de pana acum, cuprinsa si luata de viata ca regele sahului de mana adversarului. Acum ma simt numai noua, alaturi ed amintirea celeilalte care se invecheste vertiginos si respingator, invaluita parca in mucegai.
A murit persoana care a fos, sau a disparut numai. Nici eu nu stiu. Cred doar ca totul este un varf suprem in care cele doua fiinte din mine se intalnesc ca liniile unui unghi.
Inainte de a ma cunoaste in noua ipostaza, daca ar fi trebuit as trec printr-o padure cu lupi ca as ajung pana la tine , as fi ajuns cu zdrentele tineretii mele sfasiate, dandu-ti ultima ei picatura.
De ar fi fost sa trec prin ierburi cu serpi ac sa ajung pana la tine, cu talpile goale as fi calcat pe suierul mortii mele, aducandu-ti-o ca sa-i inchizi ochii.
Totul ne desparte pe tine si pe mine: distanta, oamenii,viata, poate si destinul. Sti ca sa-l cunoasca pe Cezar, Cleopatra insotita de un singur credincios a trecut marea cu barca, infruntand-o, s-a lasat infasurata intr-un sac ordinar si duas pe umeri in palatul lui Cezar fara ca nimeni sa-si inchipuie ca intr-un tol purtat pe umeri regina Egiptuluivine sa-l vada pe Cezar.
Iata ce iti aduce scrisoarea mea. Nu ma tem nici de zambetul tau. Deci nu ma tem de numic. Sunt ceea ce-i dincolo de fereastara odaii tale: departarea. Sunt cea mai mica fata a lumii printre randunelele eifiindca ma infasor in intregul ei necunoscut. Privirea ta nu ma va mai gasi nicaieri. Amintirea ta nu are unde sa ma afle. Glasul tau nu poate sa ma strige si nici nu stie unde. Sunt cele doua zari, raspantia lor.
Cu ceva ani in urma ti-as fi spus "cu-cu", dar sufletul meu si-a pierdut glasul copilariei. Sti as asculti? auzi vantul la fereastra? Auzi pasarile care pleaca si se intor ducand si aducand primavara? Sti ce-i nostalgia? Privesti uneori pe fereastra fara sa vezi nimic? Sunt acolo intr-acolo, fara fiinta, o apropiere si o despartire in preajma ta.
Gandeste-te la mine ca la o stea desprinsa de tine si duas in intunericul fara fund.
Compatimiti fie orbul care nu avazut niciodata lumina zilei, pe surdul care nu a auzit niciodata acordurile naturii, pe mutul care nu a putut niciodata exprima prin viu grai ceea ce simte si sub un fals pretext al pudoarei nu voim sa deplangem aceasta orbire a inimi, aceasta surzenie a sufletului, acest mutism al constiintei care fara voia ei o fac incapabila sa vada binele si as rosteasca graiul curat al dragostei.
Ti-am purtat o dragoste nemarginita, atat cat poate a cuprinda si as daruiasca inima unei femei, iar tu nu mi-ai adus niciodata alinarea sufletului meu.
Alaturi de viata sufleteasca se afla si cea materiala, si sentimentele cele mai curate sunt prinse bine de pamant, cu fire ridicole, dar de fier, pe care nu-i chiar asa usor as le rupi.
Eu nu sunt nici indeajuns de bogata sa te iubesc cum as vrea, si nici indeajuns de saraca sa te iubesc cum ai vrea. SA UITAM DECI TU UN NUME CARE DE BUNA SEAMA ITI ESTE INDIFERENT, IAR EU O FERICIRE CARE IMI DEVINE IMPOSIBILA.
Alte scrisori de dragoste:
Cele mai recente scrisori de dragoste pentru ea si pentru el